A Linea Ferroviaria di Baghdad era un prughjettu tedescu?

I primi ferrovie in l'Imperu Ottumanu sò stati custruiti in Rumeli cù certi cuncessioni dati à e cumpagnie francesi britannichi. In ogni casu, più tardi, i stati dicisi chì i linii da esse custruitu in Anatolia seranu fatti cù u tesoru statali. A prima prova di questu era a linea trà Haydarpaşa è İzmit. Cù sta sperienza, era capitu chì a custruzzione di una ferrovia era un affari caru è chì e linee novi ùn puderanu micca esse custruitu cù e facilità di u statu à quellu tempu. In u rapportu hà sottumessu à u grand viziership in u 1880, u Ministru di i Travaglii Publici Hasan Fehmi Pasha, unu di i viziri di Abdulhamid II; Ellu hà dichjaratu chì ùn ci era micca male à dà cuncessioni à cumpagnie straniere per a custruzzione di a ferrovia, è chì i benefici seranu aumentati cù alcune misure da piglià.

A ferrovia era u mezzu di trasportu più impurtante chì unia e pruvince à e pruvince. E prime ferrovie custruite anu una cuntribuzione impurtante à u sviluppu di e cità è di i paesi chì passavanu. L'effetti pusitivi di e prime sperienze incitavanu i statisti à fà prughjetti di ferrovia più grande. Unu di elli era un prughjettu di ferrovia chì si stende da Istanbul à Baghdad. Questa linea ferroviaria cunnessa l'Anatolia è l'Iraq. U prughjettu sia cuntribuisce à l'ecunumia di u paese è darà una grande cuntribuzione à assicurà a sicurità in a regione.

Dui percorsi stradali diffirenti sò stati cunsiderati per a linea chì deve esse custruita trà Istanbul è Baghdad: a prima passerà per İzmir -Afyonkarahisar - Eskişehir - Ankara - Sivas - Malatya - Diyarbakir - Mosul è ghjunghje à Bagdad, è l'altra ghjunghjerà à Izmir - Eskişehir. - Kütahya - Afyon - Konya - Adana - Avìa ghjuntu à Baghdad seguitendu a riva diritta di l'Eufrate da Aleppo-Anbarlı. A prima strada era caru è cunzidiratu militarmente inconveniente. U sicondu modu, invece, era menu inconveniente da u puntu di vista militari indirettu, postu chì saria à tempu prezzu è luntanu da e fruntiere.

I stati europei anu pigliatu un grande interessu in stu prughjettu, chì avia u scopu puliticu di cunnetta l'Anatolia cù Baghdad è poi Bassora, chì hà ancu migliurà u cummerciu regiunale. E lotte pulitiche anu fattu nantu à stu prughjettu. L'imprese britanniche, francesi, russe è tedesche cumpetenu per stu prughjettu. Sultan II. Abdülhamit, invece, ùn hà micca pensatu à dà stu prughjettu à l'imprese di sti stati, basatu annantu à u fattu chì l'Inghilterra è a Francia seguitanu una pulitica di disintegrazione di u statu. In ogni casu, i Russi duveranu esse alluntanati da l'Anatolia.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*