Muvimenti di Riforma in u Settore Ferroviario

Muvimenti di Riforma in u Settore Ferroviario
Ancu s'è e ferrovie sò state citate cù l'ecunumia pianificata è a gestione publica finu à vint'anni fà, a so prima emergenza hè stata realizata da u settore privatu in i Stati Uniti è l'Inghilterra. Per i paesi di l'America di u Nordu, l'USA è u Canada, sta situazione hà cunsirvatu a so forma finu à oghje, ma dopu à a Siconda Guerra Munniali, e ferrovie cuntinuavanu a so attività in monopoliu publicu in i paesi europei è in parechji altri paesi di u mondu.
U settore ferroviariu, chì hà lasciatu u so apogeu cù u sviluppu di l'autostrade è di e compagnie aeree, hè diventatu incapace di risponde à l'aspettative di serviziu di i cunsumatori d'oghje cum'è a velocità, u cunfortu, u trasportu porta à porta per ragioni cum'è l'aggravamentu di a qualità di u serviziu, senza successu. gestione è investimenti insufficienti. In u risultatu, a diminuzione di a dumanda di a ferrovia è a carica di u bilanciu statale causata da e perdite di l'imprese ferroviarie causanu a necessità di u sistema ferroviariu per esse interrugatu sottu a presenza di modi di trasportu chì si sviluppanu rapidamente cum'è a strada è e vie aeree. , mentri d 'altra banda, pò esse usata cum'è una alternativa per risolve i prublemi cum'è l'occupazione di capacità è a congestione in autostrade è aeroporti. U fattu chì hè più sicuru è più ecologicu di l'altri sistemi di trasportu hà ancu aumentatu l'attrattiva di u settore, è l'avanzati tecnologichi anu sustinutu a custruzzione di veiculi più veloci è u sviluppu di l'infrastruttura adattata. Cusì, i prucessi di riforma in u settore ferroviariu, chì hè statu postu nantu à l'agenda di e pulitiche di trasportu, cuminciaru in queste cundizioni.
Hè pussibule di dì chì e riforme ferroviarie anu dui pilastri, cum'è a creazione di un ambiente competitivu in u settore è guadagnà forza cumpetitiva contr'à altri sistemi di trasportu. In a creazione di un ambiente cumpetitivu in u settore, a quistione hè di quale tipu di struttura serà realizatu l'attività di infrastruttura-trasportu. L'attività di l'infrastruttura-trasportu in e ferrovie pò esse cunfigurate horizontalmente o verticalmente; Hè pussibule stabilisce a cumpetizione sottu i dui mudelli di strutturazione. In paesi cum'è l'USA è u Canada, chì sò esempi di strutturazione horizontale, ci hè un ambiente cumpetitivu trà più di una impresa ferroviaria chì svolge attività di infrastruttura-trasportu in una struttura integrata verticalmente. In stu tipu di strutturazione, chì si vede in certi paesi chì anu investitu assai in ferrovie in l'ultimi anni, anu sviluppatu u voluminu di l'industria è di u cummerciu, è anu una struttura giugrafica adatta, e rete ferroviaria anu sviluppatu tantu chì a furmazione di più di una linea (linee parallele) chì cunnetta diverse rotte in u paese hè stata permessa. A cumpetizione di linii paralleli, in quale a strutturazione horizontale si sviluppa in u corsu naturali, da una banda, mette una pressione discendente nantu à i tariffi di trasportu ferroviariu, postu chì furnisce un ambiente competitivu direttu; Per d 'altra banda, per via di a prestazione di serviziu integrata verticalmente, l'interazzione in i servizii di infrastruttura-superstruttura assicura decisioni d'investimentu currette, puntuali è in situ. Tuttavia, u più grande svantaghju di stu mudellu hè chì ùn permette micca di prufittà abbastanza di l'economie di densità. Inoltre, a custruzzione di l'infrastruttura in cunfurmità cù a cumpetizione di linea parallela ùn pò micca creà scelte raziunali fisiche è economiche in ogni paese.
Ancu s'è i linii paralleli ùn sò micca furmati, un ambiente cumpetitivu pò esse ottenutu indirettu sottu a strutturazione horizontale. In questu sistema, a rete ferroviaria esistente hè trasfurmata in una struttura divisa, è ogni reta hè cunnessa à i porti principali o cità industriali cù u voluminu di trafficu pesante. Per quessa, ancu s'ellu ùn hè micca trà e stesse rotte, l'utilizatore hè datu a pussibilità di fà una scelta furnisce più di un accessu à a rete à unu di i punti di uscita o di destinazione. Stu sistema, chì hè statu sviluppatu dopu à e riformi ferroviari in a regione latinoamericana, hà datu risultati riesciuti in certi paesi. Tuttavia, micca tutti l'utilizatori ponu furnisce u stessu vantaghju. L'aspettu problematicu di u mudellu hè chì certi utilizatori, soprattuttu in e regioni internu, sò affruntati cù una sola operazione ferroviaria è chì più di una rete ferroviaria hè necessaria per u trasportu trà certi punti per via. à a struttura divisa di a ferrovia.
Cum'è si pò capisce da u prugettu di studi di lege preparatu, in u prucessu di riforma di l'Unione Europea, chì Turchia piglia ancu cum'è un esempiu, un mudellu di strutturazione verticale hè stata seguita per assicurà un ambiente competitivu in u settore, è l'attività di infrastruttura-trasportu sò state separate à almenu nantu à a basa di cuntabilità; In più di e cumpagnie stabilite attualmente impegnate in u trasportu ferroviariu, e cumpagnie ferroviarie indipendenti anu ancu permessu di entre in u mercatu in cambiu di pagamentu di tariffu per l'usu di l'infrastruttura. In questu sistema, l'attività infrastrutturali sò realizati cum'è un monopoliu da u publicu fora di u Regnu Unitu; in ogni modu, a cumpetizione diventa favurevule in u sottumercatu di l'attività di trasportu. U fattu chì e cumpagnie ferroviarie indipendenti ùn anu micca bisognu di i costi di l'infrastruttura chì necessitanu un altu investimentu rende l'entrata in u mercatu attraente. Per d 'altra banda, u fattu chì l'imprese ferroviarie offrenu un serviziu ininterrottu nantu à una sola reta ferroviaria influenza positivamente a qualità di u serviziu. L'aspettu più criticatu di stu mudellu hè chì unbundling aumenta i costi di transazzione in u settore induve a dependenza di l'infrastruttura-operazione hè alta è causa prublemi di coordinazione trà i partiti in parechji aspetti, cum'è l'efficienza d'investimentu è a sicurità. Da a perspettiva di u dirittu di a cuncurrenza, in ogni casu induve ùn ci hè micca una struttura completamente eterogenea verticalmente, l'impresa incumbent pò aduprà a so pusizioni dominante in u mercatu upstream per distorsioni a cumpetizione in u mercatu downstream, trà l'altri risichi di u mudellu. Per quessa, l'accessu à l'infrastruttura hè in generale regulatu in i paesi cù struttura verticale, ma sta situazione cuntradite u scopu di riduce u pesu di u guvernu in u settore, chì hè miratu da e riformi.
In i paesi chì anu implementatu a riforma ferroviaria, e discussioni giranu intornu à u quadru citatu sopra, è ùn ci hè micca un mudellu cumunimenti accettatu in quantu à a strutturazione più adatta. U successu di e riformi hè furmatu da l'influenza di parechji fatturi, da l'esperienza di u paese in a liberalizazione di l'industrii di rete, a situazione fisica è ecunomica di u settore ferroviariu in u paese, a so cumpetizione cù altri sistemi di trasportu, è a struttura di a dumanda. in i servizii di trasportu di passageri è di merci. Ùn ci hè micca un mudellu di strutturazione senza prublemi, è l'applicabilità di qualsiasi metudu sceltu pò varià secondu a trasfurmazioni di u settore ferroviariu cù u tempu. Tuttavia, malgradu tutti i risichi, hè pussibule di vede esempi di successu di paesi sottu à ogni mudellu di strutturazione. Partendu da accettà chì a cuncurrenza hè megliu cà u monopoliu publicu regulatu, cum'è generalmente accettatu in a literatura, è vultendu à a cumpetizione induve hè pussibule, cum'è Newberry *, ma ricorrendu à a regulazione in situazioni inevitabbili, ùn seremu micca dispiacenti in a riforma ferroviaria.

Surghjente: http://www.rekabet.gov.tr

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*