À propositu di Fatih Mosque and Complex

À propositu di a Moschea Fatih è Kulliye
À propositu di a Moschea Fatih è Kulliye

Fatih Mosque and Complex hè una moschea è cumplessu custruitu da Fatih Sultan Mehmed in u distrittu Fatih di Istanbul. Ci sò 16 madrasas, darüşşifa (ospitale), tabhane (casa d'ospiti), cucina di zuppa (cucina), biblioteca è bagnu in u cumplessu. Hè stata custruita nantu à una di e sette colline di a cità. Dopu chì a moschea hè stata distrutta in u terrimotu di u 1766, hè stata riparata è hà pigliatu a so forma attuale in u 1771. I travaglii di rinfurzà è di risturazione di a terra sò stati iniziati da a Direzzione Generale di Fundazioni in 1999 in a moschea, induve i slips sò stati rilevati in terra in u 2008 Gölcük Earthquake, è hè statu apertu à u cultu in 2012.

Storia di a Moschea di Fatih

Hè pensatu chì a Chjesa di l'Apòstulu hè stata custruita durante u regnu di Custantinu I nantu à a muntagna induve a moschea si trova in u periodu Bizantinu. Si crede chì l'imperatori Bizantinu eranu intarrati nantu à sta muntagna. Si sà chì Custantinu fù intarratu nant'à sta muntagna, chì era fora di a cità à quellu tempu. Dopu à a cunquista, stu edifiziu hè stata aduprata cum'è a chjesa di u Patriarcatu. Quandu Fatih Sultan Mehmet vulia custruì una moschea è un cumplessu quì, u patriarcatu hè statu spustatu à u Monasteru di Pammakaristos.

A so custruzzione principia in u 1462 è hè finita in u 1469. U so architettu hè Sinauddin Yusuf bin Abdullah (Atik Sinan). A moschea hè stata assai dannata in u terrimotu di Istanbul in u 1509 è hè stata distrutta da a Siconda Guerra Munniali. Hè stata riparata durante u periodu Bayezid. Cume era in ruine per via di un terramotu in u 1766, Sultan III. Mustafa hà riparatu a moschea da l'architettu Mehmed Tahir Ağa trà u 1767 è u 1771. Per quessa, a moschea hà persu u so aspettu originale. U 30 di ghjennaghju di u 1932, u primu azan turcu hè statu lettu in questa moschea.

Architettura di a Moschea di Fatih

Da a prima custruzzione di a moschea, solu i trè mura di u cortile di a funtana, a funtana, a porta di a corona, u mihrab, i minareti finu à u primu balcone è una parte di u muru circundante sò sopravvissuti. In u patiu di a funtana, u porticu parallelu à u muru di a qibla hè più altu ch'è l'altri trè direzzione. I puleghji esterni di e cupole sò ottagonali è si ponenu nantu à l'archi. L'archi sò generalmente fatti di petra rossa è marmura bianca, è a petra verde hè aduprata solu per l'assi. I finestri inferiori è superiori sò circundati da larghe moldings. I jambs sò fatti di marmura è sò marcati cù moldings assai grande è forti.

Cupola di a Moschea di Fatih

I railings di ferru sò fatti di ferru grossu è anu pomi. Ottu di e culonne di colonnade sò verdi Eubea, dui sò rosati, dui sò granitu marroni, è alcuni in u narthex sò fatti di granitu egizianu. I capitelli sò cumpletamente fatti di marmura è tutti sò stalactite. I pedestali sò ancu di marmura. U cortile hà trè porte, una nantu à a qibla è duie à i lati. A funtana hè ottagonale. U salottu di l'altare hè stalactite. I cantoni di a cellula sò decorati cù pilastri verdi, hourglasses, è sò finiti cù una corona elegante. Ci hè un versu di una sola linea nantu à a vita. U minarettu di dodici segmenti hè unitu cù a moschea in grande armunia. Piastre di piastrelle sò nantu à i finestri à a diritta è a manca di u muru di u narthex.

In a prima custruzzione di a Moschea di Fatih, una cupola hè stata posta nantu à i mura è duie gambe per espansione l'area di a moschea, è una meza cupola hè stata aghjunta davanti. Cusì, a cupola cù un diametru di 26 m hà mantinutu u so statutu di a cupola più grande per un seculu. In a siconda custruzzione di a moschea, u pianu di e moschee di contraffortu hè statu appiicatu è un picculu edifiziu di punta cupola hè purtatu à a piazza. In u presente casu, a cupola cintrali si trova nantu à quattru squats d'elefante è hè circundatu da quattru semi-cupole. Secunnu gradu è e cupole piene intornu à e mezze cupole copre i galerie davanti à i rubinetti di abluzione in u mahfil è fora. À u latu manca di u mihrab, ci sò i mahfili è e camere di u Sultanu, chì sò entrati da una larga rampa da u latu di a tomba.

I cuni di petra di i minareti sò stati custruiti à a fine di u XIXmu seculu. Mentre l'architettu Mehmed Tahir Ağa riparava a moschea, hà cumminatu i pezzi classici di a vechja moschea cù i pezzi barocchi chì hà ricustruitu. Siccomu i finestri di gesso di a moschea sò stati distrutti in i tempi ricenti, sò stati rimpiazzati cù frames ordinali. A piscina di u focu accantu à a porta di u cortile Sultan II. Hè statu custruitu da Mahmud in u 19. A moschea avia un grande cortile esternu. A so porta chì porta à u tabhane volava da a vechja moschea.

Tombe è Cimiteru 

I tombi di parechji nomi impurtanti in a storia ottomana, in particulare a tomba di Fatih Sultan Mehmed, sò quì. A moglia di Fatih è II. I tombi di a mamma di Bayezid, Gülbahar Valide Sultan, "Plevne Hero" Gazi Osman Pasha, è u cummentatore mathnawi Abidin Pasha sò in u cimiteru. U fattu chì e tombe di Grand Visirs, Shaykh al-Islams, musei è assai studiosi sò quì permette à u protocolu ottomanu per esse vistu inseme cum'è s'ellu fussi una cerimonia. Alcuni di i stati è membri di l'ilmiyye chì e so tombe sò quì sò i seguenti:

  • Gran Visir Mustafa Naili Pasha
  • Gran Visir Abdurrahman Nureddin Pasha
  • Gran Visir Gazi Ahmed Muhtar Pasha
  • Shaykh al-Islam Amasevi Sayyid Halil Efendi
  • Shaykh al-Islam Mehmed Refik Efendi
  • Ahmet Cevdet Pasha
  • Emrullah Effendi. Ministru di l'Educazione.
  • Yesari Mehmed Esad Efendi. calligrafu.
  • Yesarizade Mustafa İzzet Efendi. calligrafu.
  • Sami Effendi. calligrafu.
  • Amish Effendi. Mausoleu Sufi è Fatih.
  • Ahmed Tahir Effendi da Maraş. Studiente di Amish Efendi.
  • Kazasker Mardini Yusuf Sıdkı Efendi
  • Ismail Hakki Effendi di Manastir. Predicatore di a moschea di Saladinu.
  • Şehbenderzade Ahmed Hilmi Bey. Prufessore di filosofia di Darülfünun è letteratura.
  • Bolahenk Mehmed Nuri Bey. Musicista, maestru è cumpusitore.
  • Ahmed Midhat Effendi
  • Kose Raif Pasha
  • Akif Pasha
  • Sultanzade Mahmud Celaleddin Gentleman
  • U Ministru di l'Affari Esteri Veliyüddin Pasha
  • Ministru di l'Affari Esteri Mehmed Rashid Pasha
  • Hace Ishak Effendi
  • Ferik Yanyalı Mustafa Pasha
  • İbrahim Subaşı (Tokatlı)
  • General Pertev Demirhan

 

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*