Storia di a Casa di a Vergine Maria, induve hè a Tomba di a Vergine Maria ?

induve hè a casa di a vergine maria tomba storica di a vergine maria
Foto: wikipedia

A Casa di a Vergine Maria hè un tempiu cattolico è musulmanu situatu in Bülbüldağı, intornu à Efesu. Si trova à 7 km da Selcuk. A casa hè stata scuperta dopu à i sogni riportati di Anne Catherine Emmerich (19-1774), una monaca cattolica in u 1824u seculu. E so visioni sò stati raccolti postumu in u libru di Clemens Brentano. A Chiesa Cattòlica ùn hà micca cummentatu se a casa hè veramente a Vergine Maria, ma da quandu a casa hè stata scuperta, riceve regularmente peregrinazioni. Anne Catherine Emmerich u 3 ottobre di u 2004 Papa Papa II. Benedettu da Ghjuvan Paulu.

I pellegrini cattolici visitanu sta casa credendu chì Maria, a mamma di Ghjesù, hè stata purtata in questa casa di petra da l'Apòstulu Ghjuvanni è hà campatu in questa casa finu à ch'ella hè stata purtata à u celu (Assunta secondu a duttrina Cattolica, Dormition secondu a duttrina Ortodoxa).

Stu locu santu hè statu premiatu a visita di diversi papi è a benedizzione di u Patriarcatu. U primu pellegrinu di u Papa XIII hè in u 1896. Hè statu fattu da Leo è infine in u 2006 Papa XVI. Hè statu visitatu da Benedettu.

Si pensa chì a tomba di Meryem hè ancu in Bülbüldağı.

Ci hè una piccula chjesa bizantina in i ruvine di a Vergine Maria, chì si pò ghjunghje passendu a porta suprana di l'antica cità di Efesu. Si crede chì Maria, a mamma di Ghjesù, campava è morse quì. Hè cunsideratu sacru è visitatu da i musulmani è ancu da i cristiani, a guariscenza hè cercata per i malati, è si facenu offerte.

ballu

U tempiu pò esse qualificatu cum'è un locu modestu di cultu piuttostu chè grandi. A so custruzzione è e so petre cunsirvate datanu di l'età apostolica, in cunfurmità cù l'altri edifici cunsirvati da quellu tempu. Sò stati fatti solu aggiunte minori di paisaghjistu è cultu esternu. À l'entrata di u tempiu, i visitori scontranu una grande stanza cù una statua di a Beata Vergine Maria in u centru, è l'altare oppostu.

À a diritta hè una stanza più chjuca. (Tradizionalmente si crede chì hè a stanza attuale induve a Vergine Maria durmia.) Tradizionalmente si crede chì a stanza induve a Vergine Maria dorme è riposu era una spezia di canali cù un acqua corrente chì esce da a funtana fora di u bastimentu.

Wish Wall

Fora di u tempiu hè una spezia di muru di desideriu, induve i visitori liganu i so intenzioni persunali cù carta o tela. Havi diversi arburi di fruttu, fiori intornu, è illuminazione supplementaria fora di u santuariu per una megliu visualizazione di a casa. Ci hè ancu una spezia di fontana o pozzu chì certi visitatori crede chì hà una fertilità straordinaria è putenzi curativi.

U tempiu pò esse qualificatu cum'è un locu modestu di cultu piuttostu chè grandi. A so custruzzione è e so petre cunsirvate datanu di l'età apostolica, in cunfurmità cù l'altri edifici cunsirvati da quellu tempu. Sò stati fatti solu aggiunte minori di paisaghjistu è cultu esternu. À l'entrata di u tempiu, i visitori scontranu una grande stanza cù una statua di a Beata Vergine Maria in u centru, è l'altare oppostu.

À a diritta hè una stanza più chjuca. (Tradizionalmente si crede chì hè a stanza attuale induve a Vergine Maria durmia.) Tradizionalmente si crede chì a stanza induve a Vergine Maria dorme è riposu era una spezia di canali cù un acqua corrente chì esce da a funtana fora di u bastimentu.

Wish Wall

Fora di u tempiu hè una spezia di muru di desideriu, induve i visitori liganu i so intenzioni persunali cù carta o tela. Havi diversi arburi di fruttu, fiori intornu, è illuminazione supplementaria fora di u santuariu per una megliu visualizazione di a casa. Ci hè ancu una spezia di fontana o pozzu chì certi visitatori crede chì hà una fertilità straordinaria è putenzi curativi.

Divulgazione in Germania

À u principiu di u 19u seculu, Anne Catherine Emmerich, una monaca Augustuniana in lettu in Germania, informa nantu à una seria di visioni in quale ella discrive vede l'ultimi ghjorni di a vita di Ghjesù è i dettagli di a vita di a so mamma, Meryem. Emmerich, in a cumunità agricula di Dülmen, hè statu malatu per un bellu pezzu, ma in Germania hè cunnisciutu per i so putenzi mistici è hè visitatu da persone impurtanti.

Unu di i visitori di Emmerich hè u scrittore Clemens Brentano. Dopu a so prima visita, hà visitatu Emmerich ogni ghjornu per cinque anni in Dülmen è hà scrittu ciò chì hà vistu. Dopu à a morte di Emmerich, Brentano publica un libru basatu nantu à e visioni chì hà cullatu, è un secondu libru hè publicatu dopu a so propria morte.

Una di e visioni di Emmerich era a rappresentazione di a casa in Efesu induve l'Apòstulu Ghjuvanni hà fattu per Maria, a mamma di Ghjesù, induve Maria hà campatu per u restu di a so vita. Emmerich hà datu una quantità di infurmazioni nantu à u locu di a casa è a topografia di u so circondu.

"Maria ùn era micca esattamente in Efesu, ma campava in un locu vicinu ... A casa di Meryem era trè ore è mezu di distanza da Efesu, nantu à una collina à a manca nantu à a strada di Ghjerusalemme. Sta cullina era in forte pendenza da Efesu, a cità era nantu à una terra alta paragunata à qualchissia chì s'avvicinava da u sudu-est... A strada stretta si estende à una cullina à u sudu, in cima di sta cullina c'era un pianu tortu chì si pudia ghjunghje in u sudu. meza ora. "

Emmerich hà discrittu ancu i ditaglii di a casa: era fatta di petre rettangulari, i finestri sò stati posti altu, vicinu à u tettu pianu, era custituitu di dui parti, è cù un focu in u centru. Hà riprisentatu ancu ditaglii cum'è u locu di e porte è a forma di a chimney. U libru chì cuntene questi dettagli hè publicatu in Munich, Germania in u 1852.

Scuperta in Turchia

Basatu annantu à u libru scrittu da Brentano, basatu annantu à e so cunversazione cù Emmerich u 18 ottobre 1881, un prete francese chjamatu Abbé Julien Gouyet hà scupertu un picculu edifiziu di petra è i resti di l'antica Efesu nantu à una muntagna chì domina u Mari Egeu. Cridia chì questa era a casa induve a Vergine Maria, descritta da Emmerich, hà passatu i so ultimi anni.

A scuperta di l'Abbé Gouyet ùn hè micca stata presa in seriu da a maiò parte di a ghjente, ma dieci anni dopu, à l'insistenza di sorella Marie de Mandat-Grancey, DC, dui missiunarii lazaristi, u babbu Poulin è u babbu Jung, ritruveranu l'edificiu in Izmir u 29 di lugliu di u 1891. usendu a listessa fonte.. Amparanu chì stu restu di quattru mura è senza tettu era longu rispettatu da i nativi di Şirince, à 17 km di distanza, chì eranu discendenti di i primi cristiani di Efesu. Chjamavanu a casa Panaya Kapulu ("A Porta di a Vergine"). Un peregrinamentu hè fattu quì ogni annu u 15 d'Aostu, quandu a maiò parte di i cristiani celebranu l'Assunta / Dormizione di Maria.

Sœur Marie de Mandat-Grancey hè stata scelta da a Chjesa Cattolica cum'è u fundatore di a Casa di Maria, è finu à a so morte in u 1915, hè stata rispunsevuli di l'acquistu è a risturazione di a casa, priservendu l'area intornu à a muntagna è a casa di Maria. [13] A scuperta hà rinvivitu è ​​rinfurzatu a "tradizione d'Efesu", una tradizione chì data di u XIImu seculu. Sta tradizione era in cuncurrenza cù a più vechja "tradizione di Ghjerusalemme" per u locu induve a Beata Vergine hè stata purtata à u celu. Papa XIII. Leone in u 12 è u Papa XXIII. A causa di l'azzioni di Ioannes in u 1896, a Chjesa Cattòlica hà rialzatu l'amnistia basica da a Chjesa di Dormition in Ghjerusalemme è dopu a donata à i pellegrini in a casa di a Vergine Maria in Efesu per tutti i tempi.

archeologia

A parte restaurata di l'edifiziu si distingue da i resti originali di l'edifiziu da una linea dipinta di rossu. Qualchidunu anu spressu i so dubbii nantu à a zona, postu chì a relazione di Maria cù Efesu hè nata solu in u 12u seculu, è perchè in a tradizione universale di i babbi di a chjesa, si dicia chì Maria campava in Ghjerusalemme è per quessa hè stata purtata in u celu. I so sustenituri basanu e so credenze nantu à u fattu chì a Chjesa di a Vergine Maria, a prima chjesa dedicata à a Vergine Maria, hè stata truvata in Efesu in u V seculu.

Attitudine di a Chjesa Cattolica Rumana

A Chjesa Cattòlica Rumana ùn hà mai pronunciatu l'uriginale di a casa per mancanza di evidenza scientifica. Tuttavia, in u 1896 Papa XIII. Hè capitu da a benedizzione di Leo in u so primu pellegrinaghju chì avianu una vista positiva di a regione. Papa XII. Pie hà elevatu a casa à u Statu di Locu Santu nantu à a definizione di u dogma di l'Ascensione di Maria in u 1951, dopu Papa XXIII. Stu statutu sarà fattu permanente da Ghjuvanni. A regione hè rispettata è visitata da i musulmani è ancu da i cristiani. Les pèlerins boivent l'eau bouillante que l'on croit avoir des propriétés curatives sous la maison.

Un serviziu religiosu hè tenutu quì u 15 d'Aostu ogni annu per commemorate l'ascensione di Maria à u celu.

visite di Papa

Papa VI. Paulus u 26 di lugliu di u 1967, Papa II. Ghjuvan Paulu u 30 di nuvembre di u 1979 è u Papa XVI. Benedictus hà visitatu a casa santa durante a so visita di quattru ghjorni in Turchia u 29 di nuvembre di u 2006.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*