Quandu hè statu custruitu u ponte Malabadi ? Storia è Storia

quandu hè statu custruitu u ponte di malabadi, a so storia è a storia
Foto: wikipedia

U Ponte Malabadi (chjamatu in fonti turchi in u Medievu: Akarman o Ponte Karaman) hè 23,2 km da Silvan è si trova in i cunfini di 1 distrittu. Hè facilmente accessibile da Silvan. Hè registratu in l'Inventariu di Artifacti Storici di Diyarbakir. U ponte Malabadi hè statu restauratu in u 1989 da a municipalità di Silvan. U ponte di Malabadi hè l'elementu principale chì forma u logò di a municipalità di Silvan. U ponte Malabadi hè un ponte chì appartene à u distrittu di Silvan.

Hè statu custruitu in u 1147 da Timurtaş Bin-i İlgazi durante u periodu di u Principatu Artuklu. Hè un ponte largu sette metri è longu 150 metri. A so altezza hè di 19 metri da u livellu di l'acqua à a chjave. Hè stata custruita cù petre culurite è sopravvive finu à oghje cù riparazioni.

U Ponte Malabadi hè u più largu arcu di ponti di petra in u mondu. U ponte hè in i cunfini pruvinciali di Diyarbakir. Ci sò duie stanze in i dui lati di l'arcu, chì sò aduprate cum'è refugghi da a caravana è di i passageri, soprattuttu durante i duri ghjorni d'invernu. Si dice chì sti stanze, chì eranu ancu aduprate da i guardiani di u ponte, eranu nanzu cunnessi cù i curridori è u fondu di a strada, è i passi di e caravane entrate si sentianu quand'elli eranu più alluntanati attraversu questi curridori.

U ponte, chì hè custituitu di trè sezioni, ognuna cù lunghezze diverse è linee rotte, hè cunnessu cù e strade cù pendite dolce à u livante è à punente. A seccion media hè in forma di una massa appoggiata nantu à e rocci. Quì, ci hè un arcu assai grande in una forma di punta cù un span di 38,60 m è un arcu chjucu in forma di manicu di cesta, cù un span di trè metri. A terza parte hè notevolmente parallela à a prima parte.

Ci sò duie aperture à arcu puntatu è ancu una apertura vicinu à u locu chì cunnetta à a strada. Cusì u ponte hà cinque ochji, unu di i quali hè assai grande. A durata di u ponte hè 150, a so larghezza hè sette, è a so altezza hè 19 metri da u livellu di l'acqua bassa à a chjave. U ponte hè statu custruitu cù petre culurite. Ci sò duie camere ligeramente arcuate 4,5-5,3 m in grandezza da i dui lati di l'arcu maiò, una porta di muratura larga di cinque metri à mezu à a cima di u grande arcu attraversu quale l'accessu hè cuntrullatu, è ci sò ancu duie porte. da ogni latu. U latu di Batman ferma, è l'altru hè statu distruttu. À a manca di questi, si pò falà à e camere cù una scala. Queste stanze anu tetti alti è rivestimenti di brique. I so finestri sò grande è grande.

Evliya Çelebi presenta u ponte cusì: "Ci sò porte di ferru da i dui lati di u ponte, cum'è e porte di u castellu. Intra sti porti, ci sò osteria sottu à l'arcu, inseme à a fundazione di u ponte à diritta è à manca, chì i passanti diventanu invitati quand'elli venenu da diritta è manca. Ci sò parechje stanze sottu à l'arcu di u ponte. Nant'à i finestri di ferru, l'invitati si pusonu cù l'omi à u latu oppostu di l'arcu è certi sohbet certi pesci cù e rete è canne da pesca. A diritta è a manca di stu ponte, ci sò stanze cù belle finestri. Tutti i railings à a diritta è a manca di u ponte sò fatti di l'azzaru Nehcivan. Ma ci hè ancu un fabbro, chì usa a so putenza per fà una spezia di railing caged artful, è in fattu, hà dimustratu a maestria di a so manu. In fattu, u maestru ingegnere hà dimustratu tali arti nantu à stu ponte, esercendu tutte e so forze chì nimu di l'architetti precedenti hà dimustratu tali artighjanali.

Albert Gabriel dici ancu nant'à u ponte : "Un travagliu cum'è questu in questa chjarra, quandu ùn ci era micca un calculu staticu mudernu, hè una fonte d'ammirazione è ammirazione per quellu tempu. A cupola di Santa Sofia pò passà facilmente sottu à u ponte. In i Balcani, in Turchia, in u Mediu Oriente, ùn ci hè micca un ponte à questa età, in questa sburratura ".

Evliya Çelebi hà scrittu annantu à u ponte in u so Seyahatname: "A cupola di Santa Sofia passa sottu à u Ponte Malabadi".

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*