Perchè u Muru di Berlinu hè statu custruitu? Cumu è perchè u muru di Berlinu hè cascatu?

Perchè u Muru di Berlinu hè statu custruitu? Cumu è perchè u muru di Berlinu hè cascatu?
Perchè u Muru di Berlinu hè statu custruitu? Cumu è perchè u muru di Berlinu hè cascatu?

U Muru di Berlinu (tedescu: Berliner Mauer) hè un muru longu di 13 km, a custruzzione di u quale principia in Berlinu u 1961 d'aostu di u 46, cù a decisione di u parlamentu di a Germania Est, per impedisce à i citadini di a Germania di l'Est di scappà in Germania Occidentale.

Questa fruntiera di cimentu, cunnisciuta ancu com'è "Muru di Vergogna" (Schandmauer) in Occidente dapoi anni è chì bloccava Berlinu Ovest, hè stata demolita u 9 di nuvembre di u 1989, cù tutte e so facilità, dopu chì a Germania di l'Est hà annunziatu chì i citadini puderanu andà in Occidente. s'elli vulianu.

Fabbricazione

II. À a fine di a Sicunna Guerra Munniali, a Germania, chì hà persu a guerra, è a so capitale Berlinu, hè stata divisa in quattru zoni americani, francesi, britannichi è sovietici da e forze d'occupazione. Prestu, l'alleanza uccidintali unì unità amministrative simili è diventò una sola divisione amministrativa. L'Unioni Suviètica, invece, s'oppone à sta unificazione. E forze di l'occupazione uccidintali anu destinatu à ricustruisce a Germania contr'à i Soviets è stabilisce un avanzatu contru u cumunismu. In contru à stu tentativu, i suvieti anu pruvatu à stabilisce un novu regime in a Germania di l'Est. Escapes da a Germania di l'Est, chì a so ecunumia era basata nantu à u sucialismu è a so amministrazione pulitica era autoritariu, à l'Occidenti sò stati principalmente da Berlinu. A fruntiera stretta trà l'Est è l'Ovest di a Germania era digià stata tracciata in u 1952. Utilizendu solu u metro di Berlinu, 1955 mila persone fughjenu in a Germania Occidentale, chì avia ottenutu una grande crescita ecunomica in u principiu di l'anni 1950 finu à u 270. À u tempu, u filu di filu è i cambiamenti legislativi ùn anu pussutu impedisce a fuga à l'Occidenti. Allora, l'idea di custruisce un muru per prevene queste fughe hè stata pruposta dopu chì Walter Ulbricht, u capu di u Partitu Unità Sucialista (SED), hà cunsultatu i dirigenti suviètici è avè u so appruvazioni nantu à a necessità di fà qualcosa. In fatti, l'Unioni Suviètica hà aduttatu a custruzzione di u Muru di Berlinu cum'è una suluzione perchè vede Berlinu Ovest cum'è un nidu di mali, un bastione di u capitalismu è un centru di contra-propaganda in i cunfini di a Germania Est.

U muru hè statu custruitu da a notte di u 12 à u 13 d'aostu di u 1961, da a decisione di u parlamentu di l'Est Germanu, per circundà u capitalista Berlinu Ovest sottu u cuntrollu di l'USA. I so piani sò stati realizati in u sicretu cumpletu. Tantu cusì chì "Niemand hat die Absicht, eine Mauer zu errichten" (nimu hà intenzione di custruisce un muru) in a risposta di u secretariu generale di SED, Walter Ulbricht, à una dumanda di a ghjurnalista di Berlinu Ovest Annamarie Doherr in una cunferenza in Berlinu Est u 15. ghjugnu 1961. nò) ne hè una prova chjara. Quandu u primu statu di u muru ùn hà micca impeditu i passaghji, u passaghju era cumpletamente bluccatu da i campi minati alzati, i suldati cù i cani, e torre di guardia.

In u 1961, solu un filu simplice hè statu erettu in u locu di u Muru di Berlinu. In seguitu, u Muru di Berlinu, cunnisciutu ancu u "Muru di a Vergogna" in u punente capitalista, hè statu custruitu in u locu di sta maglia, è questu muru di filu di filu hè statu novu postu nantu à u muru. Stu muru trà Berlinu Est è Ovest era in realtà custituitu di dui pezzi d'acciaio, unu di 3,5 metri è l'altru di 4,5 metri di altezza. U muru orientatu à u livante hè statu dipintu in biancu per fà fà fà fà fà a ghjente per pruvà à scappà. Per d 'altra banda, u latu chì face a Germania Occidentale era pienu di graffiti è disegni. Longu à u muru est era trappule d'acciaio è campi minati, 186 alte torre di guardia è centinaie di lampade. In u latu est, a polizia di motocicletta è di pedoni è i cani eranu ancu in cuntrollu. Ci era 25 passaghji di fruntiera stradale, ferroviaria è navigabile longu u muru. Nunustanti tutti sti cuntrolli è surviglianza, circa 5 milla pirsuni arrinisciutu a scappari da l'Orienti à l'Occidenti, attraversu tunnellati, palloncini chì anu fattu in casa, etc.

Inseme cù u muru, unu di i più grandi drammi in a fuga da l'Orienti à l'Occidenti hà fattu in Bernauer Strasse. In fattu, ancu s'è e case di sta strada eranu situate in l'Est, i so fronti eranu in l'Occidenti. À u principiu, ci sò stati scappati chì risicate ferite è ferite da i finestri, dopu i finestri di e case sò stati bricked per impediscenu questu. Dopu à pocu tempu, sti casi sò stati demoliti cumplettamente è i muri sò stati custruiti in i so lochi. Ida Siekmann, cunnisciuta cum'è a prima persona chì morse mentre cercava di scappà da l'Orienti à l'Occidenti, morse quì u 22 d'Aostu di u 1961. Oghje, sta parte di u vechju muru di Berlinu cuntene qualchi resti di u muru è un museu nantu à u sughjettu.

U 24 d'aostu di u 1961, per a prima volta, a fuga di Günter Litfin, di 24 anni, attraversu a Spree, hè stata fatalmente impedita da a forza di l'arme. L'ultima persona chì morse da e balle di i guardiani di fruntiera era Chris Gueffroy, chì hà pruvatu à scappà u 9 di ferraghju di u 6, circa 1989 mesi prima di caduta u muru. Ancu s'ellu ùn hè micca cunnisciutu u numeru esatta di e persone chì sò mortu mentre cercanu di superà u muru di Berlinu, hè stimatu chì ci sò almenu 86 è massimu 238 persone. Longu à u muru, hè pussibule di scuntrà parechji picculi munumenti chì ricordanu quelli chì anu persu a so vita quì.

Motivi per a demolizione

Finu à l'ultimu periodu, u guvernu di l'Alimentazione di l'Est dimustrava stu muru cum'è un scudo chì prutege l'Oriente sucialistu contr'à l'Occidenti capitalista. In principiu di u 1989, u Guvernu di a Republica Democràtica Tedesca hà permessu à i citadini di a Germania di l'Est di trasfiriri à l'altri paesi di u Blocu Orientale in l'Unione Soviètica. Cù l'emissione di stu permessu, millaie di citadini di l'Alimentazione di l'Est affluenu in i capitali di paesi cum'è Pulonia, Cecoslovacchia, Ungheria, Jugoslavia SFC.

U guvernu di u Germanu Est avia appruvatu a rimuzione di u muru. U 9 ​​di nuvembre di u 1989, una cunferenza di stampa hè stata fatta per annunzià sta decisione à u publicu. Da u mumentu chì a decisione hè stata annunziata, centinaie di millaie di persone cuminciaru à cullà da i dui lati di u muru. Versu mezzanotti, u guvernu hà rialzatu prima barricate è misure di traversu, cuminciendu da a Porta di Brandeburgo. Avvicinendu e persone da i dui lati di a Germania, si scontranu nantu à u muru. L'inundazione umana hà righjuntu centinaie di millaie in una ora. A demolizione di u muru hè stata ufficialmente iniziata u 13 di ghjugnu di u 1990, in Bernauer Straße, sopra citata quì, da 300 suldati di cunfini di a Germania orientale. Dopu à a demolizione di u muru, a Republica Democràtica Tedesca ùn pudia micca suppurtà troppu longu è finita ufficialmente u 13 ottobre 1990. A parte di u muru chì attraversa a cità hè stata guasi cumpletamente sguassata da nuvembre di u stessu annu. In fatti, i berlinesi vulianu caccià e cicatrici di decennii di divisioni u più prestu pussibule.

Resta fisicu di u muru 

Oghje, ancu s'è u muru hè socialmente notu da u locu à u locu, ùn hè quasi mai percepitu fisicu. I lochi induve u muru passava per mezu di a cità sò stati riaperti oghje, lascendu u so postu à edifizii, piazze è strade, altri lochi sò generalmente strade riutilizzate o parchi verdi. Parte di u muru sò stati lasciati in u locu per scopi monumentali:

  • Bernauer Straße/Ackerstraße
  • Bernauer Straße/Gartenstrasse
  • Bosebrücke, Bornholmer Straße
  • Checkpoint Charlie cunfini cunfini, a cabina di cuntrollu di u settore US quì ùn hè micca uriginale, l'uriginale hè in u Museu Allies.
  • Friedrichstrasse/Zimmerstraße
  • Schützenstrasse
  • A East Side Gallery si estende longu u fiumu Spree trà Ostbahnhof è Warschauer Platz.
  • Invalidenfriedhof, Scharnhorststrasse 25
  • Mauerpark, Eberswalder Straße/Schwedter Straße
  • Niederkirchner Straße/Wilhelmstraße
  • Parlament der Bäume, Konrad-Adenauer-Straße, i resti di u muru quì sò stati purtati da diverse parti di Berlinu. Solu a strada attraversu quì era veramente situata trà u muru internu è esterno.
  • Potsdam Platz
  • Leipziger Platz (metà nordu)
  • Stresemannstrasse
  • Erna-Berger-Straße
  • Schwartzkopffstraße/Pflugstraße, in u patiu di e case.
  • St.-Hedwigs-Friedhof / Liesenstraße

Alcune di i resti sopra citati continuanu à esse smantellati in u periodu à vene. I lochi induve passanu i mura interni è a maiò parte di l'esternu sò marcati cù petri spiciali nantu à l'asfaltu o l'erba in generale, è à volte cù platti di bronzu in terra cù l'inscription "Berliner Mauer 1961-1989". I segni speciali eretti cuntenenu ancu infurmazioni nantu à u muru. Ci sò ducumenti impurtanti, ritratti è risorse simili nantu à u muru in parechji musei longu u vechju muru. I segni "Mauerweg" grisgi-bianchi chì ponu esse truvati à i cantoni di a strada indicanu ancu chì u muru passava una volta quì.

Certi di i pezzi di bloccu di u muru 43-kilometer sò in un magazzinu in u statu di Brandenburg, ma alcuni di i resti di u muru sò stati vinduti à parechji paesi, principarmenti l'USA, è sò esposti in lochi cù scopi diffirenti in quelli paesi.

Davanti à u Museu di u Terrore in Budapest, in u bagnu di l'omi di l'hotel Main Street Station in Las Vegas, davanti à l'edificiu di u Parlamentu Europeu in Bruxelles, à u World Trade Center di Montréal, à a 53rd Street in New York, in u giardinu di u Vaticanu, in Strasburgu, i pezzi di u muru si trovanu ancu davanti à l'edificiu di a Corte Europea di i diritti umani. Dapoi u 24 di maghju di u 2009, un munumentu chjamatu "Balanceakt" hè statu piazzatu davanti à a sede di a casa editrice Axel Springer Verlag in Berlinu. Stu munumentu, chì simbulizeghja a caduta di u muru, include ancu alcuni di i resti di u muru.

Inoltre, i pezzi di u muru sò stati trasformati in colchone cum'è un ricordu è offerti à vendita. In più di questu, solu cinque di e 302 torre di guardia longu u muru sò sempre in piedi per scopi monumentali:

  • À a fine di Puschkinallee, in a zona di cunfini ora parcheggiata trà i cunti di Treptow è Kreuzberg.
  • In a zona buffer trà u parcu di i visitori di l'Hospital Militari Federale nantu à Kieler Straße è u canali. Hè dedicatu à Günter Litfin.
  • In Erna-Berger-Straße, in a vicinanza immediata di Potsdamer Platz. Hè statu spustatu uni pochi di metri da u so locu uriginale postu chì blucca u trafficu.
  • In u cuntatu di Henningsdorf, l'estensione sittintriunali di Havel si trova nantu à a riva orientale di u lavu Nieder Neuendorf. Ci hè una mostra permanente nantu à e facilità di cunfini trà e duie Germania.
  • À u limitu di a cità in Hohen Neuendorf, un suburbiu di u nordu di Berlinu, in u parcu ri-verde di u club di ghjuventù ambientale tedescu.

Filmi nantu à u Muru di Berlinu 

  • "Der Himmel Über Berlin" (U celu sopra Berlinu), (1987)
  • "Der Tunnel" (U tunnel), (2001)
  • "Adiu Lenin!" (Addio Lenin), (2003)
  • "Das Leben der Anderen" (A vita di l'altri), (2006)
  • "Die Frau vom Checkpoint Charlie" (A donna à Checkpoint Charlie), (2007)
  • "Das Wunder von" (U miraculu di Berlinu), (2008)
  • U ponte di spie (2015)

Ancu in u 1985 Gotcha! (USA), Polizei di u 1988 (Turchia / N.Germania) è i filmi Hilde (Germania) di u 2009 presentanu imaghjini originali di u Muru di Berlinu.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*