Induve hè a valle frigia ? Induve hè statu stabilitu u Statu Frigianu ? Chì ci hè in a valle frigia ?

induve hè a valle frigia induve hè statu fundatu u statu frigianu ciò chì hè in a valle frigia
induve hè a valle frigia induve hè statu fundatu u statu frigianu ciò chì hè in a valle frigia

A regione, chì si sparghje nantu à a regione in i cunfini di e pruvince di Eskişehir, Kütahya è Afyon è cuntene ruine storiche è artefatti antichi chì portanu tracce di a civilizazione frigia, hè chjamata Valli frigiane.

A valle frigia hè cunnisciuta cum'è a 2a Cappadocia, è ci sò chjese assai impurtanti è tombe di re. In u paese d'Ayazini, chì hè cunnisciutu per esse usatu cum'è un insediamentu impurtante dapoi u periodu frigiu in a valle, camere di tomba di famiglia è unicu roccia di l'epica rumana è bizantina, chjese è insediamenti rupestri chì appartenenu à u periodu bizantinu, è un cisterna in quale a massa rocciosa hè stata scolpita in un insediamentu sò stati scolpiti per via di a dispunibilità di a terra.Ci hè u Castellu Avdalaz, situatu in

Frigia

Phrygia hè u nome anticu di a regione trà u fiumu Sakarya è a parte alta di u Büyük Menderes. Stu nome hè vinutu da i Frigiani chì sò vinuti da i Balcani è si sò stallati in questa regione.

I Frigiani si sò stallati prima in a regione Bitinia è duminò l'Anatolia Centrale occidentale trà u XII è u VII seculu aC. Ma a nova onda di immigrazione spinse i Frigi più in terra. I Frigiani si sò stallati prima intornu à u fiumu Sakarya, dopu in i vaddi superiori di Gediz è Büyük Menderes à l'ouest, è in e regioni Kızılırmak è Tuz Gölü à l'est. Alcuni di i Frigi avanzanu versu u Lavu Burdur, u Plateau Erciyes è a valle di Yeşilırmak.

U primu rè frigiu, chì hà pigliatu a cità di Gordion cum'è a capitale in u punente, era Gordios. I Frigi s'uniscenu cù l'Urarti è si battevanu contr'à l'Assiri. L'apogeu di u 9u-8u aC. I Frigiani, chì campavanu in i seculi, anu pigliatu quasi tutte e terri hittite. U rè leggendariu Mida, figliolu di Gordios, chì vinni à u putere in u 7 aC, hà sceltu a strada di l'accordu cù l'Assiriani. Duranti u periodu Midas, in più di a capitale Gordium, Midas City è Pessinus eranu ancu assai sviluppati.

I Cimmeri, chì entranu in Anatolia da u Caucasu versu u 7 aC, avanzanu finu à Gordium, a capitale di i Frigi. Piglionu a cità è a brusgiavanu. Si dice chì u rè Mida s'hè tombu bevendu sangue di boi di fronte à sta scunfitta.

cunfini di a regione

In Strabonu, in u I seculu d.C., una parte di Frigia hè chjamata a Gran Frigia, vale à dì ( Phrygia Magna ); Questa hè a terra induve Midas hà rignatu in u primu periodu è dopu in parte occupatu da i Galati. A parte nantu à Hellespontos è intornu à l'Olimpo hè riferita cum'è Lesser Phrygia, vale à dì (Phrygia Epictetos). Hè stata aduprata per distingue a regione chjamata Phrygia Magna o Hellespontos Phrygia (situata in e regioni di Troas è Mysia) da a Phrygia originale, chì significa Gran Frigia in latinu.

Phrygia Epictetus significa "Frygia addizionata, in più cunquistata". Hè stata chjamata a parti nord-occidentale di Phrygia, chì hè stata liberata da i rè di Pergame è si unì à u so paese. Aezanis, Nakoleia, Kotiaeum, Midaeium è Dorylaeum eranu i principali cità di Phrygia Epictetus. Inoltre, Strabon hà dimustratu Kadoi, chì hè cunsideratu cum'è a Misia, trà sti cità. In a parti chjamata Phrygia Paroreia, chì si trova in Phrygia Epictetus, ci sò e parti di Phrygia chì si stende longu à Pisidia è parti intornu à Amorium, Laodikeia è Apameia, e più grandi cità di Eumeneia, Synnada è Phrygia. Vicini sò e cità è altre cità includenu Aphrodisias, Kolossae, Themisonium, Synaos, Metropolis è Apollonias; più luntanu da queste sò e cità di Peltae, Tabai, Eukarpeia è Lysias. Hè mintuvatu in Strabonu cusì : « A Phrygia Paroreia hà una spezia di muntagna chì si stende da u livante à u punente, una larga piaghja si stendi da i dui lati à u pede d’ella è ci sò cità vicinu ; À u nordu sò Philomelion è Antiochia vicinu à Pisidia ".

Nanzu à u 400 d.C., per pocu tempu, a Frigia hè stata divisa da i Rumani in dui, una chjamata Phrygia Prima (Phrygia Prima) è l'altra Phrygia Secunda (Secunna Phrygia). Dopu à u 400 dC, u primu si chjamava Pacatiana è u sicondu si chjamava Saluratis. A parte chì include a mità miridiunali di a pruvincia di Afyon è a mità sittintriunali di a pruvincia di Denizli hè stata chjamata "Phrygia Pacatiana". U restu era chjamatu "Phrygia Salutaris". Questu includia a mità sittintriunali di a pruvincia di Afyon è u circondu immediata di a pruvincia di Kütahya.

A vita suciale è ecunomica

U Statu frigianu era guvernatu da un rè. Ma i so terri sò pensati à esse sottu à u cuntrollu di i preti. Sicondu i ducumenti grechi antichi, i Phrygians eranu impegnati in l'agricultura è l'allevamentu di l'animali. In questi ducumenti, i Frigiani mantenenu grandi mandrii, in particulare l'allevu di cavalli, è a produtividade di i so vigneti è di i so giardini sò elogiati. I Frigiani chì si sò stallati in e cità di u Statu Hittite colapsatu abitavanu in i tarri chì oghje include Ankara, Eskişehir, Afyonkarahisar, Kütahya, Çorum è Yozgat. Stabbiliendu una reta di autostrada in Anatolia, i stati assiri è luviani in u livante entranu in relazioni cummerciale cù e civiltà egee nantu à e coste di l'Egeu.

Arte e cultura frigia

Resti frigi sò stati truvati in l'antichi insediamenti di Midas, Ayazini, Aslantaş, Yazılıkaya, Gordion, Pazarlı, Alişar Tumulus, Alacahöyük è Boğazköy. I Frigiani chì stavanu in questi antichi insediamenti ittiti sò stati influenzati da a civiltà hittita è anu creatu una civilisazione putente. L'arte frigia porta tracce di l'arte di e civiltà Urartia, Assiria è Antica Egea è ancu di l'Hittiti. I Frigiani decuravanu i monumenti rocciosi cù diversi motivi umani è animali. Decoranu i mura di i tempii chì custruivanu per a dea Cibele cù piatti di terracotta.

U pruduttu più impurtante di l'architettura è l'ingenieria frigia hè u castellu in a capitale Gordion, custruitu in u VIII seculu aC. U castellu sopravvive finu à u 8u seculu aC. U castellu avia una porta di castellu monumentale. Dentru u castellu, ci eranu strutture rettangulari chjamate megaroni è u palazzu reale. Ci era pavimenti in mosaicu di petra di ciottoli in l'internu di e strutture. I frigiani sò l'invintori di stu metudu di mette decorativu. Eranu ancu avanzati in a minera è u travagliu di legnu. I platti di bronzu cù manichi di pulley, calderoni, spille di sicurezza di primavera d'oru, d'argentu è di bronzu, cinture di vestiti da metalli preziosi, fibbie è prudutti tessuti riccamente decorati, figurini d'animali fatti di legnu è ceramica, è articuli di casa decorati cù mudelli geomettichi. Hè vistu chì a tecnulugia chì utilizanu in a fabricazione di spilli di salvezza (fibula) hè assai avanzata cumparatu cù quellu periodu. I Frigiani eranu assai abili in a tessitura. U mutivu perchè millaie di motivi d'anni in i tappeti anatoliani è altri stati turchi sò ancu prisenti in i motivi frigiani hè sempre senza risolve. Hè cunnisciutu chì i Frigiani eranu ancu avanzati in u campu di a musica è anu sviluppatu assai strumenti musicali.

A caratteristica più impurtante di a cultura frigia hè u tumuli. Il s'agit de tombes artificielles construites entre l'VIII siècle avant JC et la première moitié du VI siècle avant JC. U so numeru hè intornu à centu. Sti strutture ùn sò micca vistu in Anatolia prima di i Frigi. Hè prubabile chì i Frigi anu cuntinuatu i so custumi di sepultura in Auropa quandu si sò stallati in Frigia. A tomba di a camera in u tumulu hè stata custruita nantu à a terra principale.

I ducumenti scritti chì appartenenu à i Frigi sò da u periodu trà l'VIII seculu aC è u IV seculu aC. Siccomu u numeru di testi scritti scuperti finu à avà hè pocu è u so cuntenutu hè curtu, ùn sò micca stati decifrati cumplettamente. Tuttavia, i Frigi parlavanu una lingua d'origine indoeuropea.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*