Google Doodle Quale hè Kuzgun Acar, perchè è quandu hè mortu?

Quale hè Kuzgun Acar, chì hè un doodle in Google, perchè è quandu hè accadutu?
Quale hè Kuzgun Acar, chì hè un doodle in Google, perchè è quandu hè accadutu?

A quistione di quale hè u scultore turcu Kuzgun Acar diventa u sughjettu di ricerca. E dumande di quale è induve era Kuzgun Acar, chì hè stata purtata à a pagina di casa cù un doodle apposta u 28 di ferraghju da u famosu mutore di ricerca Google, cuminciaru à esse u sughjettu di ricerca. Allora quale hè Kuzgun Acar?

Abdülahet Kuzgun Çetin Acar (natu u 28 di ferraghju 1928, Istanbul - mortu u 4 di ferraghju 1976, Istanbul) hè un scultore turcu cunnisciutu per e so opere chì utilizanu materiali cum'è ferru, unghie, filu è legnu. Hè unu di i pionieri di l'arte di scultura cuntempuranea in Turchia.

A so vita è u so travagliu

Hè natu u 28 di ferraghju 1928 in Istanbul, cum'è u figliolu di Ayşe Zehra Hanım è Nazmi Acar Bey, d'origine libica. Hà avutu una zitiddina povera è a ghjuventù. Dopu avè graduatu in Sultanhahmet Commercial High School, intrì in u dipartimentu di scultura di l'Academia di Belle Arti d'Istanbul in u 1948 è diventa un studiente di Rudolf Belling. In seguitu, andò à l'attellu di Ali Hadi Bara è Zühtü Müridoğlu è hà finitu a so educazione cun elli.

Influenzatu da a cunniscenza di l'arti di Bara durante i so anni di studiente, hà vultatu à l'opere astratte è hè diventatu appassiunatu à a scultura astratta. Dopu avè graduatu in u 1953, hà cuminciatu à esse freelance è hà fattu a so prima mostra in solitaria in u stessu annu. Hà pruduciutu sculture cù ferru, unghie, filu è materiali di legnu.

Una di e so opere cù unghie hà vintu u primu premiu à a Biennale di Parigi in u 1961. Stu primu postu era un puntu di svolta in a so vita. Perchè cù u premiu, hà guadagnatu una di e duie borse di studiu attribuite à l'artisti. Kuzgun Acar andò in Francia cun una borsa di studiu. Hà apertu una mostra à u Museu d'Arte Moderna di Parigi in u 1962. Una di e so opere è dui disegni sò stati acquistati da u museu.

Riturnendu à Istanbul dopu un annu passatu in Parigi, l'artista cuntinueghja u so travagliu senza interruzzione. Hà fattu tentativu di aghjunghje a statua cum'è un elementu ornamentale à l'edificazioni cum'è l'uffizii è l'alberghi.

Hà vintu u primu premiu cù una scultura di ferru à a 1962a Esposizione Statale di Pittura è Scultura in u 23.

Il a tenu deux expositions personnelles en France en 1962 et 1963 au musée du Havre et à la galerie Lacloche. In u 1966, espose e so opere in u Museu di Rodin è hè diventatu cunnisciutu in i circoli di l'arti europei.

A scultura "Uccelli" in Istanbul Drapers Bazaar, chì hà fattu in u 1966, è a scultura in bronzu "Turchia" chì hà fattu nantu à a facciata di a Direzzione Generale di u Fondu di Pensione in Ankara Kızılay Square sò opere impurtanti di l'artista.

L'artista, chì hè ancu interessatu à u cinema, hà unitu in u gruppu "Cinema Witness" in u 1966. Hà fattu filmi documentarii chì ùn hà micca finitu.

Dopu avè unitu à u Partitu di i travagliadori di Turchia in l'anni 60, ùn pudia truvà cumpratori per i so travaglii, è hà travagliatu cum'è piscadori è taverna.

Acar, chì hà ancu pruduciutu maschere per i teatri di strada iniziati da Mehmet Ulusoy in u 1968, si n'andò in Parigi in u 1975 cù l'invitu di Mehmet Ulusoy è pruducia maschere per a dramma chjamata Caucasian Chalk Circle messa in scena da Ulusoy. Queste 140 maschere, prodotte cù vechji materiali d'acciaio è di gomma da a guerra, sò trà e so opere impurtanti.

Trà l'opere di l'artista, a scultura murale fatta da DİSK-Maden-İş nantu à u muru di e strutture educative è recreative in Gönen, trè sculture di metallo purtate à u Museu di Pittura è Scultura di Istanbul, è u "50. Statue di l'annu", u Monumentu Haşim İşçan in Antalya, chì hà finitu pocu prima di a so morte, è u Monumentu Mustafa Kemal, chì hà preparatu per a Municipalità di Bayrampaşa.

L'artista hà cuminciatu à preparà un munumentu pensatu per esse piazzatu nantu à l'isula di Marmara, ma ùn hà micca pussutu compie. Mentre travagliava à un rilievu di u muru, Acar hè cascatu in i scalini è hè mortu u 4 di ferraghju di u 1976, à l'età di 48 anni, per via di una hemorragia cerebrale. A so tomba hè in u Cimiteru di Zincirlikuyu.

Artefatti eliminati

Alcune di l'opere di Acar anu causatu cuntruversia è sò stati smantellati è messi in almacenamentu; A scultura di metallo di grande dimensione "Turchia", chì hà fattu in u 1966 à l'entrata di Emek İş Han in Ankara, per sprime e terri persi per via di a desertificazione di l'Anatolia, hè stata sguassata da u so locu, e ricerche anu revelatu chì hè vindutu cum'è rottami dopu esse guardatu in magazzini; A scultura chì hà fattu per e strutture Metal-İş Gönen hè stata smantellata dopu à u 1980 è piazzata in un magazzinu. A scultura di manu giganti ch'ellu hà fattu per u Simposiu di Scultura di u 1997 in memoria di Haşim İşcan, u guvernatore di Antalya in l'anni 1975, hè stata messa in un magazzinu dopu un pocu tempu è postu in u parcu di Antalya Karaalioğlu dopu un bellu pezzu.

Kuzgun Acar Sculpture Symposium

In memoria di Kuzgun Acar, un simposiu internaziunale di scultura hè statu urganizatu da a municipalità di Bursa Nilüfer dapoi u 2007. In u simposiu, sculture di petra è di cimentu sò prudutte da artisti lucali è stranieri.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*