L'ublimentu hè parte di a vita, l'ublimentu pò esse un signu di malatia

tramindui l'apprendimentu è l'u scurdà sò diffirenti da persona à persona.
tramindui l'apprendimentu è l'u scurdà sò diffirenti da persona à persona.

Notendu chì ci sò differenzi chjaru è impurtanti trà l'oblimentu è u sminticamentu, l'esperti enfatizanu chì l'oblicu hè una funzione naturali è fisiologica, cum'è l'apprendimentu. Nutendu chì u scurdà hè una parte di a nostra vita nurmale, l'apprendimentu è l'oblique pò differisce secondu a struttura di a parsunalità, l'esperti dichjaranu chì ci sò 4 tipi di oblicu.

Üsküdar University Faculty of Medicine Capu di u Dipartimentu di Neurologia è NPİSTANBUL Brain Hospital Neurology Specialist Prof. Dr. Oğuz Tanrıdağ hà dettu chì ci sò differenze impurtanti trà l'oblimentu è l'oblio è chì devenu esse separati l'una di l'altru.

Ricurdativi, hè un fenomenu naturali è parte di a vita.

"Hè assai impurtante chjarificà a diffarenza trà l'oblimentu è l'ubliatu", disse u Prof. Dr. Oğuz Tanrıdağ hà dettu: "Per chjamà u disordine oblicu, prima di tuttu, hè necessariu di differenzià ciò chì chjamemu oblicu da questu. L'avvenimentu chì chjamemu scurdà hè accettatu cum'è una funzione naturali, fisiologica cum'è l'apprendimentu. Ricurdativi, hè parte di a nostra vita normale ". disse.

U cervellu face spaziu per un novu apprendimentu

Dichjarà chì u scurdà hà duie caratteristiche, Prof. Dr. Oğuz Tanrıdağ hà dettu: "Unu di elli hè a funzione temporanea. Certi infurmazioni sò scurdati cù u tempu. Hè qualcosa chì succede à tutti noi. Sta situazione pò ancu avè un bonu significatu, u cervellu pò esse facendu spaziu per un novu apprendimentu scurdendu l'infurmazioni inutilizate in questu modu. U sicondu hè u fattore di distrazione. Questu hè un fattore chì pò varià assai da persona à persona. Si pò esse causatu da ùn dà abbastanza impurtanza à qualchi infurmazione amparata. Tutti imparemu più facilmente e cose chì ci piace à sapè è fà, e cose chì simu più facilmente obligati à fà, è e cose chì ùn pudemu micca empatizà. Inoltre, avemu tutti diversi tipi di intelligenza. Mentri certi pirsuni amparanu infurmazione matematica-logica più facirmenti, certi di noi amparà infurmazione chì suscita emozioni è certi di noi amparà sprissioni circa gesti è espressioni faciale più faciuli. Siccomu u stilu di apprendimentu è a velocità di tutti sò diffirenti, i sughjetti chì si scurdanu sò ancu diffirenti. Certi di noi si scurdanu di i nomi, certi di noi facci, certi di noi si scurdanu più facilmente di i muvimenti chì necessitanu abilità. Tutti avemu una struttura di personalità sfarente, è sta struttura di personalità dà origine à diverse forme d'aprenu è di scurdà. Mentre chì e persone obsessive amparanu più facilmente è si scurdanu duramente, e persone cun temperamentu depressivu amparanu più difficili è si scurdanu più facilmente. Di solitu ùn ci hè micca un sintomu medico chì accumpagna queste caratteristiche chì accumpagnanu l'avvenimentu chì chjamemu scurdà. In u passatu, queste forme di scurdamentu eranu chjamate u oblicu benignu ". disse.

Rimarchendu chì u oblicu emerge cum'è "u scurdà hè un cumpurtamentu ripetitivu è rimarchevule" Prof. Dr. Oğuz Tanrıdağ hà dettu: "Questa situazione pò attirà l'attenzione di a persona stessu è l'attenzione di e persone intornu à ellu. Una funzione assai impurtante hè chì a persona si scurda di ciò chì hà scurdatu è ripeti a listessa informazione o percive e parolle chì si dicenu à sè stessu cum'è s'ellu ùn l'hà micca intesu, è durante a ripetizione di sta informazione, a percive cum'è nova infurmazione, cum'è s'ellu si l'avia appena intesu.

Puderanu accumpagnà u oblicu

Dichjarà chì u scurdamentu è u oblicu ùn ponu micca sempre esse chjaramente separati, u Prof. Dr. Oğuz Tanrıdağ hà dettu: "U fattore umanu pò entra in ghjocu, fora di i criteri suggeriti. In questu casu, pò esse pazienti, parenti è medichi chì dicenu chì hè u oblicu ancu s'ellu ci hè u oblicu; Ancu s'ellu ci hè u oblicu, pò esse a ghjente, i parenti è i medichi chì dicenu chì hè u oblicu. Per quessa, a persona chì hè purtata à u duttore per via di sminticamentu o di sminticamentu pò insiste "Ùn aghju micca nimu di questi" o "I scurdate cum'è tutti l'altri". Ùn vi scurdate micca - una persona chì ùn hà micca sminticatu evidenti pò insiste "mi scurdate assai o aghju Alzheimer", disse.

Ci sò 4 tipi di sminticamenti

Dichjarà chì ci sò profili di sminticamentu-dimenticu per a vita, u Prof. Dr. Oğuz Tanrıdağ hà dettu: "Quattru tippi sò stati distinti in studii. Quessi; Un prufilu di scurdamentu è di scurdamentu nurmale, chì chjamemu u scurdamentu sanu, aumenta in più di 4 anni; U prufilu causatu da l'anzianu prematuru di u cervellu accumpagnatu da fatturi metabolichi, internu è vascular; U prufilu di sminticamentu causatu da l'anzianu di u cervellu prematuru (chì pò principià da l'età di 60-30); Ci pò esse un prufilu di sminticamentu chì si trova inseme cù fattori genetichi, di sviluppu è chì l'effetti ponu esse sentiti in tutta a vita (chì pò esse manifestatu à l'età assai precoce, cum'è 40-10 anni), è pò esse un prufilu di sminticamentu acceleratu per via. à traumu è infezzione chì si trova in l'adultu.

L'analisi di basa di dati hè impurtante in a distinzione trà l'oblimentu è l'oblique.

prof. Dr. Oğuz Tanrıdağ hà indicatu l'impurtanza di i metudi di basa di dati in l'analisi di l'oblimentu è di l'oblique. Dichjarà chì a tendenza di "pensà chì sapete u risultatu" deve esse evitata in a distinzione trà l'oblimentu è l'ubliatu, u Prof. Dr. Oğuz Tanrıdağ hà dettu: "Avemu bisognu di priorità à u pensamentu basatu in dati. Videmu da i pazienti è i so parenti chì venenu à noi chì a maiò parte di i medichi chì vedenu i malati cù l'oblio o l'oblio sprimenu e so opinioni, piglianu decisioni è scrivenu prescriptions secondu a so tendenza à pensà chì cunnoscenu u risultatu. Per d 'altra banda, ci sò i medichi chì sceglienu u modu di pensamentu basatu in dati. I capiscenu da l'esaminazioni chì anu fattu è u cuntenutu di i schedari. L'approcciu basatu in dati include esami neurologichi è psichiatrici, analisi biochimiche, MRI craniale per a basa di dati strutturale, EEG computerizatu (qEEG) per a basa di dati elettromagnetica, Testi neuropsicologici (NPT) per a basa di dati funzionale, sangue è Fluid Cerebrospinal (CSF) per a basa di dati genetica. CSF) analisi sò state fatte ", disse.

I metudi di pensamentu basati in dati furniscenu auditing periodic

Nutendu chì u metudu di pensamentu basatu in dati palesa l'età è l'educazione cuntrullata normi strutturali è funziunali in u suspettu di scurdà, Prof. Dr. Oğuz Tanrıdağ hà dettu: "U metudu di pensamentu basatu in dati furnisce un cuntrollu periodicu di u prufilu di scurdamentu normale. In casu di suspettu di sminticamentu, palesa i neurologichi, psichiatri è altre cause mediche è l'infurmazioni di u stadiu di u cumpurtamentu di u oblicu è i risultati accumpagnati. Fornisce l'ispezione periodica di i profili di sminticamenti. U micca usu di un approcciu basatu in dati hè un fattore impurtante in a malatia di Alzheimer, chì hè un prublema di salute impurtante oghje, per ghjunghje sin'à stadi prugressivi senza intervenzione. Per d 'altra banda, l'unicu approcciu scientificu è currettu per u diagnosticu precoce di a malatia hè di eseguisce Brain Check-ups basatu annantu à l'analisi di basa di dati.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*