Chì ghjè l'apnea di u sonnu? Cumu hè trattatu?

Chì ghjè l'apnea di u sonnu è cumu si tratta?
Chì ghjè l'apnea di u sonnu è cumu si tratta?

L'apnea di u sonnu, cunnisciuta ancu com'è apnea, hè una malatia impurtante chì risulta da arresti respiratorii durante u sonnu è provoca disturbi di i mudelli di u sonnu. Sta malatia hè definita cum'è a cessazione di a respirazione per almenu 10 seconde durante u sonnu. Unu di i sintomi più impurtanti di a malatia hè u snoring, ma micca ogni snorer pò avè l'apnea di u sonnu. Ancu solu u ronsamentu face chì u flussu d'aria sia limitatu. Questu affetta negativamente a respirazione à un livellu adattatu è aumenta u risicu di attaccu di cori. Se ci sò altri sintomi cù u roncu, l'apnea di u sonnu pò esse citatu. Sta malatia hè di grande impurtanza per una vita sana. L'incomodità chì provoca prublemi cum'è l'insomnia è a mancanza di cuncentrazione durante u ghjornu affettanu ancu negativamente a qualità di vita.

Pò esse capitu dumandendu à i pazienti di l'apnea di u sonnu quantu affettanu a so qualità di vita. Lagnanza cumuni di i malati cù l'apnea avanzata di u sonnu sò snoring, andendu à a toilette spessu di notte, ùn avè micca abbastanza qualità di sonnu è insomnia durante u ghjornu. Hanu ancu difficultà à svegliate. Siccomu u paci ùn pò micca dorme bè, attrae l'attenzione cù u so statu di sonnu mentre travaglia o in a vita suciale. A vita pò diventà insopportabile dopu un pocu tempu per via di a sonnolenza è a distrazione. Puderà disturbà quelli chì l'intornu à causa di u stress intensu è a tensione.

L'apnea di u sonnu si trova di solitu cù a lagnanza di snoring. Hè cunsideratu unu di i prublemi di salute più serii oghje. Provoca difficultà di respirazione durante u sonnu, in particulare cù l'obstruczione di e vie respiratorie superiore. Pò esse ancu per l'incapacità di u sistema nervu à cuntrullà bè i musculi respiratorii mentre a persona dorme. I dui tipi di apnea ponu accade inseme o ripetutamente. Quessi sò varianti di l'apnea di u sonnu. Ci hè 3 tipi di malatie di l'apnea di u sonnu.

L'apnea di u sonnu hè una malatia cù diversi tipi. Ogni tipu pò accade per diverse ragioni. Ancu s'è u ronquimentu simplice è u sindromu di resistenza di e vie respiratorie superiori ùn sò micca tipi di apnea di u sonnu, l'apnea di u sonnu pò accade cù a progressione di sti disordini. Tipi di apnea di u sonnu pò esse specificatu cum'è OSAS, CSAS è MSAS.

  • OSAS = sindromu di l'apnea obstructiva di u sonnu = sindromu di l'apnea obstructiva di u sonnu
  • CSAS = sindromu di l'apnea di u sonnu centrale = sindromu di l'apnea di u sonnu centrale
  • MSAS = Sindrome di l'apnea di u sonnu mistu = Sindrome di l'apnea di u sonnu cumpostu

L'apnea obstructiva di u sonnu (OSAS) hè u tipu più cumuni di l'apnea di u sonnu, chì pò esse categurizatu secondu a so causa è a forma in u corpu. A caratteristica di l'apnea obstructiva di u sonnu hè chì provoca una obstruczione fisica in e vie aeree. U mutivu di a so occurrence hè ligata à i tissuti, in particulare in a via respiratoria superiore. Ci sò pazienti chì anu truvatu cumplettamente una suluzione à questu prublema cù a cirurgia, è ancu e persone chì anu avutu l'apnea di u sonnu dopu a cirurgia. A maiò parte di i pazienti chì anu sottumessu a cirurgia dichjaranu chì anu liberatu di a malatia per un tempu, ma hà avutu i stessi prublemi dopu à 1-2 anni. Ci hè ancu quelli chì si liberanu cumplettamente di a malatia cù a cirurgia. Per piglià a decisione ghjusta per l'intervenzione chirurgica, hè necessariu esse esaminatu da parechji medichi di u sonnu.

L'apnea obstructiva di u sonnu hè causata da una obstruczione fisica in e vie aeree superiori. U mutivu di questu hè soprattuttu tissuti cum'è a radica di a lingua, e parti molli di u palatu è e tonsille. Inoltre, a congestione pò accade per diversi prublemi fisiologichi. A causa di a gravità è l'età, u sagging pò esse in i tessuti in a zona di u collu. Questu pò purtà à una congestion aumentata. L'apnea obstructiva di u sonnu pò esse vistu più in e persone cù una struttura di collu grassu è grossu.

Appena l'apnea obstructiva di u sonnu si trova, u sforzu respiratoriu cuntinueghja. I musculi pruvate di respira per via di i signali da u cervu, ma l'aria ùn ghjunghje micca à i pulmoni per via di l'obstruczione in e vie respiratorie. I prublemi respiratorii causanu una diminuzione di a quantità di l'ossigenu in u sangue è un aumentu di a quantità di diossidu di carbonu. Per quessa, a tarifa di l'ossigenu chì và à i tessuti di u cervellu diminuisce ancu. U cervellu spessu percepisce questu è prova di riduce a prufundità di u sonnu è fà chì a respirazione torna à u normale. A persona poi cuntinueghja à respira normalmente, di solitu accumpagnata da un grugnitu forte. A maiò parte di u tempu, u paci ùn si sveglia micca cumplettamente, è quandu a respirazione torna à u normale, u so sonnu cumencia à rinfurzà. A volte, per via di a prufundità di u sonnu è di qualchì volta a pusizione di dorme, l'arrestu respiratoriu o a rallentazione pò esse sperienze ripetutamente durante a notte. Una persona chì ùn pò micca stà in u sonnu prufondu per un tempu abbastanza ùn si sente micca riposu quandu si sveglia.

Ci hè parechje metudi per trattà l'apnea obstructive di u sonnu. Unu di elli hè a chirurgia. L'altru hè l'usu di l'apparatu intraorale. Questi apparati tiranu a mascella inferiore in avanti è mantenenu a via aerea aperta. Hè generalmente cunsideratu efficace in u trattamentu di u sindromu di l'apnea di u sonnu da lieve à moderata è u roncu. U terzu metudu hè u trattamentu PAP (pressione positiva di a via aerea), vale à dì, trattamentu di i dispositi respiratorii. U trattamentu PAP hè preferitu perchè hè più efficau ca l'altri è hè u metudu cù u minimu effetti secundari. U respiratore cunsigliatu da u duttore deve esse usatu finu à chì a malatia cuntinueghja. In stu metudu, ùn ci hè di solitu micca ripresa cumpleta. Per quessa, a persona usa u respiratore durante ogni sonnu in tutta a so vita. In certi periodi, i paràmetri necessarii per u trattamentu pò esse cambiatu da u duttore. Questu hè ligatu à u cambiamentu in a struttura fisiologica di u paci è u livellu di a malatia. Unipochi di i malati di l'apnea di u sonnu, chì sò soprattuttu obesi, dichjaranu chì l'effetti di a malatia diminuiscenu mentre perdenu pesu. Inoltre, u numeru di persone chì ponu perdiri pesu dopu avè principiatu à aduprà u dispusitivu hè abbastanza altu.

Infizzioni da a zitiddina pò causà un usu eccessivu di e vie respiratorie superiore. I prublemi chì causanu l'apnea obstructiva di u sonnu in tali persone ponu accade à una età prima. A malatia pò esse micca solu in adulti, ma ancu in i zitelli. Sicondu i studii, u 2% di i zitelli in u mondu anu apnea di u sonnu. Siccomu l'apnea di u sonnu hè una malatia di sindromu, pò accade per diverse razze è in modi diffirenti. Ùn sò micca tutti i sintomi di l'apnea di u sonnu solu indicanu a malatia. U prublema deve esse vistu in un cuntestu più largu. I prucessi di trattamentu dopu à a malatia pò ancu esse diffirenti per ogni paziente.

L'altru tipu d'apnea di u sonnu hè l'apnea di u sonnu cintrali, chì hè in relazione cù u sistema nervu. Questu hè ancu chjamatu apnea centrale di u sonnu (CSAS). Hè menu cumuni di l'apnea obstructive di u sonnu. Si trova per via di l'incapacità di u sistema nervu cintrali per mandà currettamente signali à i musculi respiratorii. Pò esse classificatu in ellu stessu. Ci sò parechji tippi di l'apnea di u sonnu cintrali primaria, l'apnea di u sonnu cintrali per a respirazione di Cheyne-Stokes, etc. Inoltre, i so metudi di trattamentu pò esse diffirenti. In generale, u trattamentu PAP (pressione positiva di a via aerea) hè applicatu. In particulare, hè cunsigliatu di utilizà i dispositi respiratorii chjamati ASV, chì hè unu di i dispositi PAP. U tipu di u dispusitivu è i paràmetri deve esse determinate da un duttore è u paziente deve aduprà u dispusitivu cum'è determinatu da u duttore. Inoltre, ci sò diversi metudi di trattamentu. Pudemu liste i trattamenti per l'apnea di u sonnu cintrali cum'è seguente:

  • Terapia di ossigenu
  • inalazione di diossidu di carbonu
  • stimulanti respiratorii
  • Trattamentu PAP
  • stimulazione di u nervu frenicu
  • intervenzioni cardiache

Quale di questi seranu applicati è cumu serà determinatu da i medichi secondu a cundizione di a malatia.

L'apnea di u sonnu pò causà gravi risichi per a salute per sè stessu, è ancu di causà diverse malatie. L'ipertensione hè una di e malatie più impurtanti causate da l'apnea di u sonnu. Ancu s'ellu ùn hè micca stata truvata una relazione diretta trà l'ipertensione è l'apnea di u sonnu, u 35% di i malati di l'apnea anu risultati di ipertensione. Questu mostra chì hà un effettu indirettu.

L'apnea di u sonnu hè una malatia di sindromu. Parechje malatie diverse si riuniscenu per furmà sta malatia. I Pacienti cù l'apnea di u sonnu pò avè sintomi simili à parechje altre malatie. U stress aumenta in i persone chì sò privati ​​di l'ossigenu è ùn ponu micca dorme abbastanza, è per quessa chì e diverse malatie cumincianu à appare. Alcune di queste sò e malatie croniche cum'è u cancer, a diabetes è l'obesità.

Hè pussibule di riduce l'effetti di l'apnea di u sonnu è i prublemi cunnessi cù e misure simplici per esse pigliatu. U più impurtante di questi hè chì l'attività fisica è a cultura di l'alimentazione sana sò in u puntu focu di a nostra vita. Quessi sò i normi chì tutti duveranu seguità senza aspittà di ammalatu in ogni modu.

Quandu u pesu diminuite à i livelli normali, i prublemi causati da a malatia cumincianu à diminuite. Inoltre, l'usu di e bevande alcoliche è i prudutti di tabacco influenza negativamente sta malatia. Quandu questi ùn sò micca usati, l'effetti di a malatia sò ridotti. Ùn dorme micca nantu à a spalle è sceglie u cuscinu ghjustu pò aiutà à riduce i sintomi.

A cessazione frequente di respira durante u sonnu hè a scuperta più impurtante chì indica l'apnea di u sonnu. Questu hè spessu accumpagnatu da snoring. L'inquietudine durante u sonnu, l'urinazione frequente, a bocca secca, a sudazione è u roncu sò trà i sintomi di l'apnea di u sonnu. Certi di i sintomi dopu à u sonnu pò esse listatu cum'è mal di testa, sonnu, depressione, mancanza di cuncentrazione è svegliate stancu da u sonnu. Si deve esse nutatu chì l'apnea di u sonnu aumenta seriamente u risicu di attaccu di cori. Ancu a morte súbita durante u sonnu pò esse pruvucatu da sta malatia. Siccomu a malatia provoca una diminuzione di l'ossigenu, a brusgia di grassu diminuirà ancu è u stress accade in u corpu per a mancanza d'ossigenu. Ùn deve esse ignoratu chì l'apnea di u sonnu pò esse a causa di a difficultà per perdiri pesu.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*