Cosa hè CPR (Basic Life Support)? Cumu hè applicatu?

Chì ghjè u sustegnu di vita basica CPR è cumu si applica?
Chì ghjè u sustegnu di vita basica CPR è cumu si applica?

CPR, cunnisciutu ancu cum'è massaggio cardiacu o respirazione artificiale, hè u metudu di primu aiutu applicatu per resuscitate a persona in casi cum'è arrestu cardiacu bruscu o affucatu. CPR hè l'abbreviazione di "resuscitation cardiopulmonary". "Cardio" si riferisce à u cori, "pulmonari" si riferisce à i pulmoni, è a risuscitazione si riferisce à intervenzioni di supportu esternu per una persona chì a so respirazione o a circulazione hà firmatu. L'applicazione hè vitale. Situazioni chì minaccianu a vita ponu accade à qualchissia in ogni mumentu. In tali casi, a CPR, quandu eseguita senza ritardu, hè abbastanza putente per salvà a vita di parechji pazienti. S'ellu hè intervenutu in una manera puntuale è curretta, a probabilità di salvà u paci hè abbastanza alta. A parte di sti intervenzioni senza l'usu di qualsiasi medicazione o dispusitivu hè chjamata "supportu di vita basica". Tuttu u mondu duverebbe cunnosce queste tecniche contr'à situazioni periculose. In u nostru paese, hè una materia chì deve esse amparata per chì i membri di a famiglia chì curanu u paziente in casa ponu intervene in u paziente in una emergenza. Ci hè parechje differenzi in a pratica per i zitelli, i zitelli è l'adulti.

CPR hè l'inseme di i metudi applicati in i casi d'urgenza cum'è a cessazione brusca di u core è a respirazione. Se a CPR hè iniziata in 4 minuti à u più tardi in casi cum'è arrestu cardiacu o mancanza di respirazione, u 7% di i pazienti ponu turnà à a vita senza prublemi. I danni cerebrali ùn sò generalmente micca in i primi 4 minuti. Se a CPR hè iniziata in questu periodu, a chance di salvà u paci senza danni permanenti hè alta. I danni cerebrali cumincianu trà 4-6 minuti. Dannu permanente à u cervellu pò accade in 6-10 minuti. Dopu à 10 minuti, i danni fatali irreversibili ponu accade. Dunque, quandu qualcunu cade malatu, a CPR deve esse cuminciatu u più prestu pussibule per chì i tessuti di u corpu, in particulare u cervellu, ùn sò micca privati ​​di l'ossigenu.

A maiò parte di i morti per arrestu cardiacu sò dovuti à fallimentu di ghjunghje à l'uspidale à tempu. A realizazione di CPR nantu à una persona chì u so core hà cessatu risparmià u tempu. In particulare cù a CPR deliberata, e probabilità di i pazienti chì tornanu à a vita aumentanu assai. Sapemu l'impurtanza di i primi aiuti da l'avvenimenti chì avemu vissutu, vistu è intesu. Dunque, amparà i dettagli di e pratiche CPR pò esse salvatore in ogni emergenza.

A CPR pò esse spiegata in u modu più simplice cum'è sopra l'aria da a bocca di u paci (respirazione artificiale) è applicà pressione à l'area induve si trova u core (massaje di u cori). Sottu aria da a bocca di a persona, l'aria hè furnita à i pulmoni. Facendu pressione à a cassa toracica, u cori pompa sangue à u corpu. In questu modu, u flussu di sangue à l'organi è i tessuti, principarmenti u cervellu, pò cuntinuà. E persone cun furmazione ponu applicà cum'è "compressione di pettu + respirazione", è e persone chì ùn anu micca furmazione ponu applicà solu "compressione di pettu".

Cosa hè u CPR Basic Life Support è cumu si applica

Quandu a CPR hè fatta?

L'arrestu cardiacu hè a cessazione di a circulazione di sangue in u corpu quandu u cori si ferma. Di solitu accade com'è u risultatu di l'irregularità di u ritmu di u core. U 75% di i casi di arrestu cardiacu sò in casa. In particulare per e persone chì sò solu in casa, scontru una tale situazione pò avè cunsiquenzi mortali. E persone chì anu un arrestu cardiacu solu anu una alta mortalità.

Se qualchissia vicinu à noi s'aggrava, prima di tuttu, hè necessariu esse calmu è cuntrollà e funzioni vitali di a persona chì hè malata. deve pensà logicamente è agisce senza panicu. In tali avvenimenti, ancu seconde sò assai impurtanti. 3-5 seconde di pensà logicamente hè assai più corta di 3-5 minuti in panicu è pò salvà a vita. U prublema attuale di u paziente deve esse monitoratu è pruvatu à esse capitu. U paci chì hè disturbatu serà più prubabilmente cuscente in prima è puderà cumunicà cù i so movimenti. Puderà ancu sente quelli chì l’intornu è puderà reagisce à ciò chì si dice. L'angoscia sperimentata da a persona pò esse rilevata prima ch'ellu sia inconsciente. Stu prucessu hè assai impurtante.

Chì sò i sintomi di l'arrestu cardiacu?

Qualchidunu o tutti i seguenti sintomi pò esse prima o dopu un "arrestu cardiacu":

  • Palpitazioni di u core
  • Svenimentu
  • Vertigini è vertigini appena prima di svenimenti
  • dolore di pettu
  • nausea è vomitu
  • Perda di cuscenza
  • Nisun impulsu, pressione sanguigna bassa
  • respirazione anormale
  • cessazione di respirazione

Certi di i prublemi citati sopra pò ancu esse nutatu da u paci. Tuttavia, u tempu di svenimentu serà assai cortu. U paci ùn pò micca avè u tempu di piglià ogni precauzione per ellu stessu.

Se nota segni di arrestu cardiacu in qualchissia vicinu à voi, duvete stà calmu è chjamate immediatamente u 112. Duvete avvisà l'autorità di l'indirizzu cumpletu è seguite l'istruzzioni per esse datu. Ciò chì avete da fà dopu hè di preparà per l'applicazioni di primi aiuti. Se ci hè più di una persona cù u paci, unu deve principià a CPR mentre l'altru dumanda l'aiutu di l'ambiente per ùn perde u tempu.

Nota impurtante: Sè vo site in casa è solu cù u paziente lascendu a porta fora aperta ricurdate. Pò esse persone chì venenu per aiutà. In questu modu, ùn avete micca bisognu di interrompe a CPR per apre a porta.

Se ci sò medichi, infermieri o travagliadori sanitari intornu, duvete dumandà aiutu. Se no, duvete cuntinuà a CPR senza interruzzione finu à chì l'ambulanza è i paramedici arrivanu per chì u paci pò sopravvive. Se i primi aiuti ùn sò micca datu à a persona chì u cori è a respirazione anu firmatu in u tempu, u cervu, chì hè privatu di l'ossigenu per circa 10 minuti, cumincià à esse dannatu irreversibilmente. Ancu s'è u paziente torna à a vita, u dannu permanente pò esse in u corpu. Per quessa, a CPR deve esse iniziata u più prestu pussibule è cuntinuata senza piantà finu à l'arrivu di e squadre mediche.

Cumu hè diagnosticata l'ostruzione di l'apparatu respiratoriu?

In casu d'ostruzzione parziale di e vie aeree, a persona pò respira, tossi, parlà o fà un sonu. In u casu di l'ostruzzione cumpleta, ùn pò micca respira, ùn pò parlà, soffre è riflissivamente porta e mani à u collu. U livellu di l'obstruczione pò esse capitu da i muvimenti di u paci.

Se a via aerea hè ostruita, i sustanzi chì causanu l'obstruczione deve esse puliti da a bocca è a gola prima. Duranti sta prucedura, u paci deve esse spustatu u più pocu pussibule contr'à a pussibilità di una frattura spinali è ùn deve esse vultatu à manca o diritta. In l'ultimi anni a vostra circulazione Hè statu determinatu chì hè più impurtante di a respirazione. Ancu s'ellu si ferma a respirazione, u gasu di l'ossigenu in u sangue pò assicurà chì e funzioni vitali cuntinueghjanu per un pezzu. Per quessa, se a pulizia ùn pò micca esse cumpletata rapidamente, u massaggio cardiacu deve esse cuminciatu per avè sangue à u cervellu. Se a respirazione artificiale deve esse realizatu, ùn deve esse scurdatu chì a via respiratoria deve esse pulita è aperta. Se a via aerea ùn hè micca sbulicata completamente, a congestione pò esse torna durante a respirazione artificiale.

Cosa hè u CPR Basic Life Support è cumu si applica

Cumu si esegue a CPR in l'adulti?

Hè verificatu s'ellu u paziente risponde o micca dumandendu dumande simplici prima. Contra a pussibilità di scossa, a cuscenza hè verificata chjappà a spalla di u paci cù una manu. U seguimentu di l'ochji hè furnitu cù e mani. In u risultatu di questi, se ùn ci hè micca risposta da u paci è ci sò signali di arrestu cardiacu, CPR hè iniziatu immediatamente.

Se ci sò parechje persone intornu, a persona chì esegue a CPR pò assignà à l'altri per chjamà aiutu. Prima chì u Salvatore hè solu 112 serviziu d'urgenza deve chjamà. Mentre si scontra cù u serviziu d'urgenza, u paci ùn deve micca abbandunà u latu di u paci è l'urdinamentu di u rapprisentante di u serviziu d'urgenza deve esse seguitu.

A persona chì darà i primi aiuti deve assicurà chì a so propria salvezza hè assicurata prima, seguita da l'ambiente è a sicurità di i pazienti.

U paci deve esse postu nantu à a so spalle nantu à una superficia plana è dura cù u minimu muvimentu pussibule.

U paci pò avè traumu di u collu o di a spina per via di l'avvenimentu. Dunque, deve esse trattatu cù assai cura. Ancu a seccione di u collu deve esse fissatu quantu pussibule.

Lower Jaw Pull Jaw Thrust
Lower Jaw Pull Jaw Thrust
Bass Back Chin Up Head Tilt Chin Lift
Bass Back Chin Up Head Tilt Chin Lift

Ci hè parechje tecniche per cuntrullà l'obstruczione di e vie aeree. Se si suspetta un trauma di u collu, manovra di spinta di a mascella inferiore hè appiicata. Se ùn ci hè micca suspettu di traumu, a frunti di u paci hè tenuta cù una manu è u mentonu cù l'altra manu, è a testa hè imbuttata in daretu. Chì ancu manuvra di elevazione di u mentonu di inclinazione di a testa hè chjamatu. Grazie à questi metudi, a via aerea serà aperta, serà più faciule per cuntrullà se u paziente respira è se a via aerea hè bluccata da un oggettu. Se a radica di a lingua di u paci hè cascata in daretu, ci hè una alta probabilità di obstructing the airway. L'obstruczione deve esse aperta sliding manualmente a lingua di u paziente à u latu. Se un oggettu sfarente hà ostruitu u trattu respiratoriu, a bocca di u paziente deve esse pulita manualmente. Queste prucedure ponu esse fatte più facilmente vultendu u paziente à u latu. In casu di traumu di u collu è di a spina, ùn deve esse scurdatu chì u paci deve esse spustatu u minimu pussibule. Dopu chì l'obstruczione hè sbulicata, a CPR pò esse cuminciata movendu à u latu di u paci. Se ci hè un secondu assistente, deve furnisce a manuvra di apertura di a via aerea è stà vicinu à u lettu di u paziente.

Se u salvatore hè un paramedicu, ellu deve verificà un impulsu per almenu 10 seconde. Hè ricumandemu chì una persona non medica ùn cuntrolla micca a freccia cardiaca. Perchè u nivellu di l'adrenaline in u corpu cresce mentre in un panicu, a persona pò sente u so propiu pulsu è questu pò causà pratiche erronee. Ancu fà compressioni di u pettu ritarda solu a morte di u cervellu di u paci cum'è pompa u sangue circulante à u corpu è risparmia u tempu finu à l'aiutu.

Se a persona ùn respira micca è ùn ci hè micca un battitu di cori, u nasu hè cupartu è bocca per dui seconde. "primu respiru di salvezza" hè soffiatu. L'igiene pò esse ottenuta mettendu un tela permeable à l'aria nantu à a bocca. Cù respirazione in bocca, u pettu di u paci si move in su. Se u torace ùn si move micca, a respirazione deve esse cuntinuata. Se u pettu di u paci ùn si move malgradu a respirazione forte, pò esse una obstruczione in a via aerea. Stu bloccu deve esse sbulicatu. Dopu a purificazione, u salvatore deve piglià respirazioni profonde è cuntinuà à soffià finu à chì u pettu di u paci si alza. L'aria deve esse soffiata in i pulmoni di u paci cù una capacità di almenu "1 litru per minutu". Stu voluminu pò esse ottinutu gonfiendu e duie guance cum'è soffiu un globu.

Nota impurtante: micca tutta l'aria chì soffiamu hè gas di diossidu di carbonu. In u soffiu chì demu à una persona, ci hè abbastanza ossigenu per risponde à i so bisogni.

Cosa hè u CPR Basic Life Support è cumu si applica

Dopu avè datu u paziente duie respirazioni è vede chì u torace si move, a CPR pò esse cuminciata. I punti più bassi è superiori di a parte cunnisciuta cum'è sternu (u sternu o sternu) sò determinate visualmente. Hè imaginativu divisu in dui parti uguali. Pone a parte induve a palma scontra u polsu à mezu à a parti inferjuri determinata. L'altra manu hè posta nantu à a manu pusata nantu à a cassa toracica di u paci è i dite di a manu più bassa sò alzati in modu chì ùn tocanu micca a cassa toracica. U mutivu di questu hè di prevene a pressione per esse appiicata da dannà i costi è per assicurà chì a forza hè trasmessa direttamente à u sternu. A CPR hè cuminciata mantenendu a pusizione di a manu intacta è i braccia dritti è sustene a spalla è a cintura in un angulu drittu. U tempu di suppressione deve esse uguali à u tempu di liberazione. A pressione appiicata durante a fase di rilassazione deve esse ridutta completamente è u pettu deve esse permessu di vultà à a so pusizioni normale. Mentre fate questu, e mani ùn deve esse elevate in modu chì sò completamente siparati da a pelle di u paci.

Nota impurtante: CPR nantu à un paziente cù un core di travagliu hè improbabile di causà danni.

U salvatore deve pusà u so torsu parallelu à u torsu di u paci. Lever per trasmette u putere in modu efficace in un angulu drittu à u corpu deve esse guardatu. Altrimenti, u salvatore si stancherà rapidamente per eserciziu troppu sforzu. Cù u pesu di u corpu è u sustegnu di e spalle è a cintura, u pettu di u paci hè pressatu è liberatu per chì u pettu di u paci hè falatu almenu 5 cm. A stampa ùn deve esse più di 6 cm. In questu modu, à una velocità di 100-120 stampi per minutu, 30 volte sò appiicati, chì hè più veloce di circa una volta per seconda. 30 stampe duveranu circa 18 seconde. Mentre cuntà a CPR, u ritmu pò esse aghjustatu dicendu "è" trà i numeri unicu cifru (per esempiu: 1 è 2 è 3 è 4 è 5 è 6 è 7 è ...), postu chì i numeri di dui cifre pigghianu più tempu per pronunzia, Ùn ci hè bisognu di aghjunghje a parolla "è" trà elli (per esempiu: ... 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30). Dopu, a via aerea di u paci hè apertu cù a manuvra appropritata è 2 respirazioni sò datu di novu. A CPR hè cuntinuata in forma di 2 respirazioni è 30 massaggi di cori finu à chì u paziente respira spontaneamente o finu à chì i squadre medichi arrivanu. 2 respirazioni è 30 round di massaggio cardiacu sò chjamati "1 ciclu". Una volta ogni 5 cicli hè cumpletu, i signali vitali di u paci sò verificati rapidamente.

Se u salvatore hè l'unicu, deve passà assai rapidamente attraversu passaggi CPR è CPR. Se ci sò dui persone cù u paci, unu pò cuntinuà à soffià l'aria in i pulmoni (respirazione artificiale) mentre l'altru hè realizatu CPR. In l'adulti, a rata di respirazione artificiale deve esse circa 15-20 per minutu. CPR hè una prucedura assai fatica. ogni 2 minuti Pudete scambià i posti cù una altra persona.

E persone chì ùn anu micca furmazione di respirazione artificiale o chì ùn sò micca capaci di fà a respirazione artificiale per qualsiasi raggiuni ponu cuntinuà solu cù CPR finu à chì l'aiutu ghjunghje. L'ossigenu dispunibule in u sangue serà abbastanza per e funzioni vitali per un tempu.

L'ordine di l'aria, a respirazione è a circulazione, chì hè definitu cum'è l'ABC di CPR, hè statu in l'ultimi anni. CAB hè statu cambiatu in. In ordine di impurtanza, l'ordine chì hè u trattu respiratoriu, a respirazione, a circulazione hè diventata a circulazione, a via respiratoria è a respirazione. A parte più impurtante quì hè di assicurà a continuazione di a circulazione di sangue. L'altri sò, à u turnu, aprendu a via aerea (via aerea) è a respirazione artificiale (respirazione). In u risultatu di e valutazioni fatte da i sperti in u mondu sanu, un tali cambiamentu hè statu cunsideratu appropritatu.

C = Circulazione = Circulazione
A = Airway = Airway
B = Rispiru = Rispiru

Cosa hè u CPR Basic Life Support è cumu si applica

Se a respirazione è u battitu di u core sò tornati, u paci deve esse turnatu à u so latu è a pusizione di ricuperazione deve esse datu è e so funzioni vitali sò verificate regularmente. Hè ancu deve esse nutatu chì i pazienti cun traumu suspettatu ùn deve micca move.

Cumu si faci a CPR in i zitelli è i zitelli?

U metudu di salvezza chì pò esse appiicata à l'adulti, i zitelli è ancu i zitelli hè chjamatu CPR. I disordini cum'è l'arrestu respiratoriu o cardiacu subitu pò esse vistu in l'adulti è ancu in i zitelli è i zitelli. Parechji zitelli è a vita di i zitelli ponu esse salvate quandu a CPR hè appiicata senza perde u tempu in situazioni d'urgenza. I tecnichi di l'applicazione sò ligeramente diffirenti l'una di l'altru in l'adulti, i zitelli è i zitelli.

Cosa hè u CPR Basic Life Support è cumu si applica

Ci sò differenzi trà e tecniche CPR per i zitelli è i zitelli è quelli per l'adulti. Se e persone implicate sò zitelli o zitelli, l'applicazione deve esse fatta un pocu più sensitivu. I sbagli fatti durante l'intervenzione ponu avè cunsiquenzi negativi. Per quessa, i tecnichi ghjusti deve esse appiicati.

Un arrestu cardiacu subitu in i zitelli è i zitelli paragunatu à l'adulti menu spessu si vede. A respirazione è a circulazione di sangue in i zitelli sò generalmente deteriorate in un prucessu, dopu si sviluppa l'arrestu cardiacu è respiratorju. Hè raru chì questu succede di colpu. Pò esse capitu in anticipu chì i zitelli anu bisognu d'aiutu urgente è precautions ponu esse pigliatu. Per ùn fà una intervenzione sbagliata, i tecnichi di salvezza chì deve esse appiicati per l'adulti, i zitelli è i zitelli anu da esse amparatu in dettu.

Ci hè parechje diffirenzii in u sustegnu di vita basica applicata in i zitelli, sottu à l'età di 8 anni è sopra. U più impurtante di questi: Siccomu i prublemi respiratorii sò generalmente in prima linea in i zitelli di menu di 8 anni, cinque cicli (circa dui minuti) di CPR deve esse realizatu prima, è dopu à u serviziu di emergenza 112 deve esse cercatu. Se u zitellu hè più di 8 anni, postu chì i prublemi di cori sò generalmente in prima linea è l'elettroshock pò esse necessariu, U serviziu di emergenza 112 prima deve esse cercatu è poi l'applicazione CPR deve esse iniziata. Ancu uni pochi seconde di differenza di tempu hè assai impurtante quì. Hè necessariu analizà u paci cù precisione è rapidamente è piglià una decisione immediatamente.

A causa più cumuna di l'obstruczione di e vie aeree in un zitellu inconsciente hè inclinazione di a testa in avanti è a lingua falendu in daretu. Se u traumu ùn hè micca suspettatu, una tovagliola o un vestitu hè pusatu sottu à e spalle di u zitellu è a so testa hè inclinata in daretu. Cusì, a via aerea chjusa hè facilmente aperta. Se u traumu hè suspettatu, u collu di u zitellu deve esse stabilizatu. Se ci hè una ferita spinali, u paziente deve esse spustatu senza scuzzulate è mantene a pusizione attuale di u corpu. Ùn deve esse scurdatu chì i zitelli sottu à l'età di unu ùn deve esse capace di cumunicà verbalmente ancu s'ellu sò cuscenti, cusì e decisioni deve esse fatte fighjendu i so movimenti è l'apparenza.

In una emergenza, u pulsu di u paci deve esse verificatu prima, è s'ellu hè rilevatu chì ùn batte micca, u massaggio di u core deve esse cuminciatu senza perde u tempu. CPR hè realizatu cù una manu in i zitelli finu à 8 anni, è cù 2 o 3 dite in i zitelli. Siccomu i tessuti di u corpu di i zitelli sò assai sensittivi, hè necessariu di fà un massaggio di cori senza creà una pressione eccessiva. Per a CPR, u centru di u pettu di u zitellu (a mità di a linea sottu i dui capezzoli) hè determinatu. U sternu hè pressatu da 4 cm (1/3 di l'altitudine di u pettu quandu si vede da u latu). A vitezza di u massaggio deve esse 100 volte per minutu (circa duie pressioni per seconda). Se u numeru di salvatori hè altu, a respirazione artificiale deve esse datu 15 volte dopu ogni 30 CPR, se u salvatore hè una sola persona, dopu ogni 2 CPR. Queste prucedure deve esse cuntinuate finu à l'arrivu di e squadre medichi. Ùn deve esse scurdatu chì se u salvatore hè l'unica persona in u sustegnu di vita basica appiicata à i zitelli, u serviziu d'urgenza 112 deve esse chjamatu dopu à cinque cicli di CPR (circa dui minuti).

Cosa hè u CPR Basic Life Support è cumu si applica

Per i zitelli di 1-8 anni, u massaggio cardiacu deve esse realizatu 100 volte per minutu. Questu currisponde à circa dui massaggi cardiaci per seconda. U zitellu hè rivalutatu ogni cinque ciculi, vale à dì circa ogni dui minuti. U rapportu di massaggio cardiacu / respirazione artificiale per i zitelli di 1-8 anni hè "30/2". Dopu ogni 30 massaggi di u core, 2 respirazioni sò datu. Ùn deve esse scurdatu chì in u sustegnu di vita basica appiicata à i zitelli di 1-8 anni, cum'è in i zitelli, se u salvatore hè l'unica persona, u serviziu d'urgenza 112 deve esse chjamatu dopu à cinque cicli di CPR (circa dui minuti).

Mentre dà respirazione artificiale à i zitelli, a bocca di u salvatore hè posizionata per copre u nasu è a bocca di u paziente. In i zitelli è adulti chì sò fora di a zitiddina, u nasu di u paci hè chjusu da a manu è a respirazione hè fatta solu per a bocca.

Cosa hè u CPR Basic Life Support è cumu si applica

I tecnichi di CPR per i zitelli più di ottu anni sò ligeramente diffirenti da quelli per i zitelli è i zitelli. A CPR pò esse più vigorosa cum'è i tessuti di u corpu si sviluppanu. Inoltre, in certi casi, pò esse necessariu di utilizà e duie mani durante i compressioni di u pettu.

In i zitelli è i zitelli, parechji sintomi ponu accade si a via aerea hè cumpletamente bluccata da un corpu straneru (alimentu, pezzi di ghjoculi, etc.). Se a via aerea hè completamente bluccata, u zitellu ùn pò micca respira, fà un sonu o tosse. Se a via aerea hè parzialmente ostruita, pò esse distress respiratoriu bruscu, tosse debule è silenziu, è sibila. In casu di obstruczione, a via aerea deve esse aperta prima.

Cosa hè u CPR Basic Life Support è cumu si applica

In alternativa, apre a via aerea ostruita in i zitelli "colpu in daretu" (5 volte trà i scapulae, un battutu per seconda) è "pressione di diafragma" (5 volte à a parti suprana di u diafragma). Stu ciculu deve esse cuntinuatu finu à chì u corpu straneru hè eliminatu o u zitellu hè inconsciente. Se u zitellu hè inconsciente, CPR deve esse cuminciatu immediatamente.

Diversi metudi diffirenti ponu esse aduprati per apre a via aerea ostruita in i zitelli. S'ellu hè inconsciente, a bocca di u zitellu hè aperta cù a manuvra di tilt chin lift head. Se un corpu straneru hè vistu in bocca, hè eliminatu. Ùn hè micca necessariu di mette inconscientemente un dettu in a bocca di u zitellu per circà un oggettu straneru. Dopu a pulizia di a bocca, CPR hè iniziatu immediatamente.

Hè CPR Risicu?

CPR ùn hà micca risicu fatale. À u cuntrariu, millaie di persone tornanu à a vita in questu modu. A pressione nantu à u pettu durante a CPR pò dannà i tissuti o rompe i costi. Tuttavia, a sopravvivenza di u paci hè più impurtante. Cù i tecnichi ghjusti, hè pussibule di salvà a vita cù u minimu o micca dannu à u paci.

L'infezione hè ancu assai rara. Ùn ci hè micca un registru di trasmissione di malatie cum'è l'AIDS. Tuttavia, quantu pussibule contru u risicu di trasmissione di malatie. rispettu di e regule di igiene deve.

CPR hè a parte più impurtante di i primi aiuti è hè a salvezza di vita. Ùn hè micca periculosu quandu hè applicatu bè. L'applicazioni incomplete o difettose sò periculose. Per quessa, i tecnichi curretti deve esse amparati è appiicati attentendu à e differenze in i pazienti adulti, pediatrici è infantili.

 

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*