Oghje in Storia: Gazi Mustafa Kemal hà apertu u Cungressu Sivas

Gazi Mustafa Kemal Sivas Congress Acti
Gazi Mustafa Kemal Sivas Congress Acti

U 4 di sittembri hè u 247esimu ghjornu (u 248esimu ghjornu in l'annata bisesta) secondu u calendariu gregurianu. U numaru di ghjorni chì restanu finu à a fine di l'annu hè 118.

ferroviaria

  • U 4 di sittembre di u 1913 A cuncessione di custruzzione di a linea Samsun-Sivas in custruzzione hè data à a Cumpagnia francese Regie Generale. L'accordu hè statu ratificatu in u 1914. Quandu a cumpagnia ùn hà micca principiatu a custruzzione per via di a guerra, l'Imperu Ottumanu ignorò u privilegiu.
  • U 4 di settembre di u 1942, una delegazione di i Ferrovie Turchi di u Statu hà visitatu u Ministru di i Trasporti tedescu Dorpmüller.

Eventi 

  • 476 - L'Imperu Rumanu d'Occidenti hè finitu quandu Romulus Augustu, l'ultimu regnu di l'Imperu Rumanu d'Occidente, hè statu detronatu da u capu germanicu Odoacre, chì si dichjara u Rè d'Italia.
  • 1521 - Assediu di Ilyaki: In u risultatu di l'assediu realizatu da Kara Mahmut Reis, l'isula di Ilyaki hè stata cunquistata.
  • 1781 - Los Angeles hè stata fundata da e persone stabilite in a zona da i Spagnoli.
  • 1870 - In Francia, III. A Republica hè stata dichjarata.
  • 1885 - L'autoserviziu hè statu implementatu per a prima volta in New York.
  • 1886 - Dopu à quasi 30 anni di guerra, u capu Apache Geronimo si rende in Arizona.
  • 1888 - George Eastman hà cummercializatu u nome Kodak è patentò a so camera cù film di bobina.
  • 1919 - Gazi Mustafa Kemal hà apertu u Cungressu di Sivas.
  • 1922 - Guerra d'Indipendenza Turca: L'armata turca ripigliò Sarıgöl, Buldan è Bigadiç, chì eranu sottu occupazione greca.
  • 1932 - A Cunferenza Mundiale di Pace si riunì in Vienna.
  • 1935 - A cumpagnia telefonica di Istanbul hà cuminciatu à esse operata in nome di u Guvernu.
  • 1936 - VIII monarca britannicu. Edward hà visitatu Atatürk in Istanbul.
  • 1939 - Una pruibizione d'esportazione hè stata imposta à tutti l'alimentari.
  • 1941 - II. Sicunna Guerra Munniali: Per a prima volta, una nave di i Stati Uniti hè stata attaccata da un sottumarinu tedescu. U nome di a nave hè USS Greer'hà dettu.
  • 1944 - II. Sicunna Guerra Munniali: L'Alleati piglianu Bruxelles è Anversa.
  • 1950 - A serie di cartoni di Beetle Bailey, cunnisciuta cum'è Hasbi Tembeler in Turchia, hè stata publicata cum'è cartoon per a prima volta.
  • 1956 - "IBM RAMAC 305", u primu urdinatore cummerciale chì utilizeghja u discu magneticu cum'è un dispositivu di almacenamiento, hè statu introduttu.
  • 1957 - Movimentu di i diritti civili afroamericani: -Little Rock Crisis- U guvernatore di l'Arkansas hà chjamatu a Guardia Naziunale per impedisce à i studienti neri di iscrizzione in u Liceu Centrale.
  • 1963 - Un aviò di passageru chì appartene à Swiss Airlines s'hè lampatu vicinu à Dürrenäsch, Svizzera; 80 persone sò morti.
  • 1964 - U guvernu indonesianu pruibì i tagli di capelli in stile Beatles.
  • 1970 - Erdal İnönü divintò u Rettore di l'Università Tecnica di u Mediu Oriente.
  • 1970 - In Cile, u capu sucialista Salvador Allende hè statu elettu presidente.
  • 1971 - Un aviò di passageru Boeing 727 chì appartene à l'Alaska Airlines hè cascatu vicinu à Juneau, Alaska: 111 persone sò morti.
  • 1972 - 1972 Olimpiadi d'estate: Mark Spitz hà guadagnatu a so 7a medaglia d'oru in natazione, battendu cusì u record cum'è u primu atleta à vince 7 medaglie in un unicu Ghjochi Olimpichi.
  • 1975 - L'autobus elettorale di Bülent Ecevit hè stata lapidata in Elazığ; 50 feriti, 57 arrestati.
  • 1981 - U Cunsigliu di Sicurezza Naziunale appruva a riduzione di u periodu di detenzione da 90 ghjorni à 45 ghjorni.
  • 1988 - Inundazioni in Bangladesh: 300 persone morse è 20 milioni di persone sò state lasciate senza casa.
  • 1989 - U primu ghjurnale sportivu di Turchia fotospore, hà iniziatu a so vita di trasmissione.
  • 1991 - U Partitu Populari di u Labour (HEP) accunsenu cù u Partitu Pupulistu Socialdemucraticu (SHP) è decide di cooperà in l'alizzioni.
  • 1993 - U deputatu di u Partitu Democrazia (DEP) Mehmet Sincar hè statu uccisu in Batman.
  • 1996 - Oral Çelik, unu di l'accusati in l'assassiniu di Abdi İpekçi, hè statu estraditatu in Turchia da a Svizzera. Çelik hè statu arrestatu da a Corte u 16 di settembre, dopu à 17 anni.
  • 1996 - I militanti di e Forze Armate Rivuluzionarii di Culumbia (FARC) anu attaccatu un campu militare in a regione Guaviare in Colombia, uccidendu almenu 130 persone in trè settimane di scontri.
  • 1997 - 7 persone morse è 192 persone ferite in trè grandi splusioni in u centru di u mercatu di Ghjerusalemme. L'urganizazione Hamas rivendicò a rispunsabilità di l'attaccu.
  • 1998 - Google, dui studienti PhD in Stanford; Fundatu da Larry Page è Sergey Brin.
  • 2008 - U Partitu per i Diritti è l'Ugualità hè statu fundatu sottu a dirigenza di u General Major Retited Osman Pamukoğlu.

nascite 

  • 973 - Biruni, astronomu persanu (m. 1051 )
  • 1383 - VIII. Amadeus, duca di Savoia - cunnisciutu com'è Felice V, l'ultimu antipapa (1439-1449) (m. 1451)
  • 1563 - Wanli era u 13u imperatore di a dinastia Ming (m. 1620)
  • 1768 - François-Auguste-René Chateaubriand, scrittore e diplomatico francese († 1848 )
  • 1809 - Juliusz Słowacki, pueta pulaccu († 1849 )
  • 1824 - Anton Bruckner, cumpusitore austriacu († 1896 )
  • 1850 - Luigi Cadorna, général et maréchal italien († 1928 )
  • 1869 - Karl Seitz, omu puliticu austriacu (m. 1950 )
  • 1888 - Oskar Schlemmer, pittore, scultore, designer è coreografu di a scola Bauhaus tedescu (m. 1943)
  • 1891 - Fridolin von Senger und Etterlin, suldatu tedescu (m. 1963 )
  • 1891 - Fritz Todt, ingegnere tedescu, generale è fundatore di l'Organizazione Todt (m. 1942)
  • 1896 - Antonin Artaud, dramaturgu, pueta è attore di teatru francese († 1948 )
  • 1901 - Ahmet Kutsi Tecer, pueta è dramaturgu turcu († 1967)
  • 1906 - Max Delbrück, biologu tedescu è vincitore di u Premiu Nobel in Medicina o Fisiologia (m. 1981)
  • 1908 - Edward Dmytryk, regista americanu (m. 1999)
  • 1908 - Richard Wright, narrativa afro-americana, rumanzu è saggista, pueta (m. 1960)
  • 1913 - Kenzo Tange, architettu giapponese (m. 2005)
  • 1913 - Stanford Moore, biochimistu americanu è vincitore di u Premiu Nobel in Chimica (m. 1982)
  • 1913 - Kenzō Tange, architettu giapponese (m. 2005)
  • 1917 - Henry Ford II, figliolu di Edsel Ford è nipote di Henry Ford, omu d'affari (m. 1987)
  • 1925 - Forrest Carter, scrittore americanu (m. 1979)
  • 1927 - John McCarthy, scienziatu di l'informatica americanu (m. 2011)
  • 1928 - Dick York, attore americanu (m. 1992)
  • 1934 - Clive Granger, ecunumista gallese (m. 2009)
  • 1934 - Jan Švankmajer, artista surrealista cecu, animatore, regista, regista
  • 1942 - Raymond Floyd, golfista americanu
  • 1944 - Tony Atkinson, accademicu è ecunumista britannicu (m. 2017)
  • 1945 - Kandemir Konduk, drammaturgu è sceneggiatore turcu
  • 1946 - Gary Duncan, chitarrista è cantante rock americanu (m. 2019)
  • 1949 - Tom Watson, golfista americanu
  • 1950 - Aleksandar Berček, attore serbu
  • 1951 - Judith Ivey, attrice americana è direttore di teatru
  • 1953 - Fatih Terim, sportista turcu
  • 1956 - Blackie Lawless, musicista americanu
  • 1960 - Damon Wayans hè un cumediante, attore, scrittore è pruduttore americanu
  • 1962 - Shinya Yamanaka, duttore è ricercatore giapponese
  • 1969 - Giorgi Margvelashvili, accademicu è puliticu georgianu
  • 1969 - Sasha, DJ è pruduttore di origine gallese
  • 1974 - Oğuz Aksaç, artista di musica folk turca
  • 1975 - Mark Ronson, DJ inglese, chitarrista, cantante è pruduttore musicale
  • 1977 - Lucie Silvas, cantautrice, cumpusitrice, pianista
  • 1979 - Yasemin da Ankara, cantante turca
  • 1980 - Max Greenfield, attore americanu
  • 1981 - Beyoncé, cantante è attrice americana
  • 1981 - Lacey Mosley, cantante americana
  • 1982 - Whitney Cummings, comica, attrice, cineasta è podcaster americana.
  • 1984 - Camila Bordonaba, attrice è mudellu argentina
  • 1985 - Raúl Albiol, difensore spagnolu
  • 1986 - Jaclyn Hales, attrice americana
  • 1990 - Olha Harlan, scherma ucraina
  • 1990 - Stefanía Fernández, mudellu venezuelana
  • 1992 - Hanna Schwamborn, attrice tedesca
  • 1993 - Yannick Carrasco, footballista naziunale belga
  • 1996 - Mizuki Hayashi, footballista giapponese

morti 

  • 626 - Gaozu, fundatore è primu imperatore di a dinastia Tang in Cina (b. 566)
  • 1063 - Tuğrul Bey, fundatore di u Grande Statu Seljuk (m. 990)
  • 1323 - Kegen Khan, imperatore di a 5a dinastia Yuan è a Cina. (n. 1302)
  • 1342 - Anna, imperatrice di l'Imperu di Trebisonda da u 17 di lugliu di u 1341 à u 4 di settembre di u 1342.
  • 1522 - Kara Mahmut Reis, marinaru turcu (b. ?)
  • 1821 - José Miguel Carrera, eroe naziunale sudamericanu è puliticu chilenu (n. 1785 )
  • 1836 - Aaron Burr, terzu vicepresidentu di i Stati Uniti (n. 3)
  • 1907 - Edvard Grieg, cumpusitore norvegese (n. 1843)
  • 1944 - Erich Fellgiebel, generale tedescu (participante à l'attentatu d'assassiniu di Hitler u 20 di lugliu) (eseguitu) (b. 1886)
  • 1951 - Louis Adamic, ghjurnalistu è autore americanu (n. 1899)
  • 1963 - Robert Schuman, omu puliticu francese (n. 1886 )
  • 1965 - Albert Schweitzer, duttore francese, teologu, filosofu, musicista è premiu Nobel per a pace d. 1875)
  • 1965 - Mahmut Moralı, attore di teatru è film turcu (artista di teatru di cità) (n. 1902)
  • 1967 - Ali Mümtaz Arolat, pueta turcu (n. 1897)
  • 1985 - Gabriel Allaf, capu spirituale di a Cumunità Assiria Kadim
  • 1985 - George O'Brien hè un attore americanu (n. 1899)
  • 1989 - Georges Simenon, scrittore belga (n. 1903)
  • 1990 - Irene Dunne, attrice americana (n. 1898)
  • 1990 - Turan Dursun, scrittore è pensatore turcu (n. 1934)
  • 1991 - Henri de Lubac, teologu cattolico (n. 1896)
  • 1993 - Mehmet Sincar, puliticu turcu (n. 1953)
  • 1993 - Hervé Villechaize, attore francese (n. 1943)
  • 1997 - Aldo Rossi, architecte è designer talianu (n. 1931)
  • 2003 - Tibor Varga, violinista ungherese (n. 1921)
  • 2006 - Giacinto Facchetti, footballeur italien (né en 1942)
  • 2006 - Steve Irwin, documentarista austriacu (n. 1962)
  • 2011 - Mino Martinazzoli hè un puliticu talianu (n. 1931)
  • 2011 - Hakkı Ögelman, astronomu è prufessore turcu (n. 1940)
  • 2013 - Ferdinand Biwersi, ex arbitru di football tedescu (n. 1934)
  • 2014 - Gustavo Cerati, cantante, cantautore, cumpusitore è pruduttore di musica rock (n. 1959)
  • 2014 - Joan Rivers, attrice americana, comica, scrittrice, pruduttore è presentatore (b. 1933)
  • 2015 - Sylvie Joly, attrice è comica francese (n. 1934)
  • 2018 - Marijan Beneš, pugile iugoslavo-bosniaco (n. 1951)
  • 2018 - István Bethlen, ecunumista è puliticu ungherese (n. 1946)
  • 2018 - Bill Daily hè un attore americanu (b. 1927)
  • 2018 - Christopher Lawford hè un scrittore, attore, pruduttore è attivista puliticu americanu (b. 1955)
  • 2019 - Abbas Abdulla, pueta azerbaijan (n. 1940)
  • 2019 - Edgardo Andrada hè un ex futbolista argentinu (n. 1939)
  • 2019 - Roger Etchegaray, cardinale francese (n. 1922)
  • 2019 - Kylie Rae Harris hè una cantante, musicista è cantautrice country americana (b. 1989)
  • 2019 - Tevfik Kış, lottatore è coach turcu (n. 1934)
  • 2019 - Dan Warner, musicista americanu, pruduttore di dischi è cantautore (b. 1970)
  • 2020 - Lloyd Cadena, vlogger filippinu, personalità di radio è autore (b. 1993)
  • 2020 - Annie Cordy, attrice è cantante belga (n. 1928)
  • 2020 - Dmitry Svetushkin, ghjucadore di scacchi moldavu (n. 1980)
  • 2020 - Joe Williams, puliticu è duttore chì hà servitu cum'è Primu Ministru di l'Isule Cook durante quattru mesi in u 1999 (b. 1934)

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*