Parlendu in Firenze, u presidente Soyer hà chjamatu per a pace

Parlendu in Firenze, u presidente Soyer hà chjamatu per a pace

Parlendu in Firenze, u presidente Soyer hà chjamatu per a pace

Parlendu à a sessione di chiusura di u Peace Pioneer Mediterranean Mayors Forum tenuta in Firenze, u sindaco di a municipalità metropolitana di Izmir Tunç Soyerenfatisé les cultures mutuellement nourrissantes des villes méditerranéennes et de la paix. Soyer hà dettu: "Cumu Atatürk, u fundatore di a Republica Turca, hà dettu: "Pace in casa, pace in u mondu" deve esse u nostru mottu. È ci vole à gridà sempre più forte. Avemu bisognu di pace. U Mediterraniu hè un bellu esempiu per dimustrà à u mondu sanu chì questu hè pussibule ".

Parlendu à a sessione di chiusura di u Forum di i Sindaci di u Mediterraniu Pioneer of Peace in Firenze, à a presenza di i sindaci di u Mediterraniu, u sindaco di a municipalità metropolitana di Izmir Tunç Soyerhà enfatizatu l'impurtanza di i guverni lucali, di e cità è di e municipalità in u mondu. Ellu disse chì affruntà cù e crisi è e guerri glubale principia in u locu. Spieghendu u valore di a pace per aumentà u benessere è sviluppà l'ecunumia è l'ecologia inseme, Soyer hà dettu: "Pudemu trattà cù crisi è guerri glubale, partendu da u lucale. A crisa climatica è u prublema di a fami ponu esse risolti in u locu in u modu più efficau. E cità ùn si battanu micca. Perchè e cità ùn anu micca armate, nè cumandanti. "Avemu solu pace per aumentà a prosperità è migliurà a nostra ecunumia è l'ecologia inseme", disse.

A nostra guida Atatürk

Enfatizendu a necessità di a pace, Soyer hà dettu: "I nostri differenzi in a regione mediterranea custituiscenu a nostra ricchezza. Malgradu e nostre credenze religiose è e differenze naziunali, i nostri similitudini culturali sò u nostru denominatore cumuni. Pudemu truvà u mutivu chì ci unisci assai di più cà i ragiuni chì ci dividenu in a nostra cultura cumuna. Per quessa, duvemu assai forti pussede è prutege a cultura cumuna. Ci vole à gridà à voce alta u nostru bisognu di pace. Cum'è Atatürk, u fundatore di a Republica Turca, hà dettu: "Pace in casa, pace in u mondu" deve esse u nostru mottu. È ci vole à gridà sempre più forte. Avemu bisognu di pace. Avemu bisognu di pace. Avemu bisognu di pace. U Mediterraniu hè un bellu esempiu per dimustrà à u mondu sanu chì questu hè pussibule ".

I sindaci di u Mediterraniu anu fattu una "Circular Culture Call"

U cuncettu di cultura ciclica, definitu da İzmir à a Cumita Mundiale di a Cultura in settembre 2021, hà pigliatu u so postu in a dichjarazione finale di u Forum Mediterraniu di i Sindaci. I Presidenti di tutte e cità maiò di u Mediterraniu anu firmatu a chjama à una cultura cíclica per l’armunia cù a natura è u nostru passatu. Parlendu à a sessione di chiusura induve a Dichjarazione di Firenze hè stata evaluata, Soyer hà dettu: "A parolla Anatolia significa u so paese d'origine. Smyrna, İzmir hè u nome di una regina Amazon. Semu tramindui fieri è furtunati chì a nostra cultura lucale vede u mondu à traversu l'ochji di e mamme è di e donne. Sta cultura s’hè diffusa ancu in tuttu u Mediterraniu. Avemu assai in cumunu; Ch'ellu appartenemu à diverse religioni, diverse credenze, diverse origini etniche, diverse naziunalità, avemu una cultura simile perchè campemu intornu à u Mediterraniu. A nostra cultura cumuna, a cultura ciclica, hè sottolineata in a Dichjarazione di Firenze.

A cultura circular hè a basa di i valori è di a vita cumuni

Affrontendu l'impurtanza di a cultura cíclica in a sessione, u presidente Soyer hà dettu chì a cultura cíclica si sviluppa nantu à quattru pilastri: armunia cù l'altri, armunia cù a nostra natura, armunia cù u passatu è armunia cù u cambiamentu. Dichjarà chì questi quattru pilastri, chì definisce cum'è cultura cíclica, sò a basa di i valori cumuni è a basa di a vita cumuna, u presidente Soyer hà dettu:

"L'armunia cù u passatu significa chì ùn pudemu micca custruisce un futuru senza cunnosce u passatu. Cum'è Homer hà dettu, "Ùn ci hè nunda chì ùn hè micca dettu nantu à a terra". Allora tuttu hè digià dettu. Dunque ci vole à capisce ciò chì hè statu dettu è ciò chì hè stata ottenuta. Dunque, duvemu esse in armunia cù u nostru passatu. L'armunia cù l'altri significa a demucrazia. Hè u sicretu di campà inseme. Hè per quessa ch'ellu ci vole à ricurdà cumu ghjunghje à a coesistenza è u valore di a demucrazia. L'armunia cù a natura hè u terzu pilastru. Sfurtunatamente, avemu sentu cum'è s'è avemu avutu un putere superiore nantu à a nostra natura, è avemu campatu cusì. È avemu distruttu a nostra natura assai facilmente. È avemu fattu un sforzu per creà un altru ecosistema. Ma sfurtunatamenti ùn hè micca pussibule, perchè simu parte di a natura. Avà hè u tempu di rializà questu è hè ora di campà in armunia cù a natura di novu. Infine, ma micca menu, l'allineamentu cù u cambiamentu hè u quartu pilastru. Perchè altrimenti, cuntinuemu à campà cù dogmi è ideologie. Ma duvemu fà spaziu per l'innuvazioni è l'idee creative è creà opportunità. Sò sicuru chì aduprendu sta cultura cum'è una leva per e nostre cumunità è e persone, puderemu dimustrà à u restu di u mondu chì a pace hè pussibule di novu. Puderemu dimustrà chì hè pussibule di prutezzione di a nostra natura. È inseme puderemu dimustrà chì si pò campà in pace. Per quessa, vogliu ringrazià di novu tutti l'urganizatori è u sindaco di Firenze, è spergu chì pudemu mandà u missaghju da Firenze à u mondu chì a pace hè pussibule.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*