Chì ghjè u Sistema D'Hondt in a Nova Legge Elettorale, Cumu hè fattu u calculu D'Hondt?

a lege di scelta hè cambiata
a lege di scelta hè cambiata

Mentre D'Hondt hè stata utilizata in Turchia per parechji anni, hè generalmente cunnisciuta cum'è un sistema per u benefiziu di i partiti pulitichi maiò. U sistema D'Hondt si riferisce à u sistema di rapprisintazioni prupurziunali cuncepitu in u 1878 da l'accademicu è matematicu belga Victor D'Hondt, da u dipartimentu di dirittu civile di l'Università di Gand.

quale hè d hont

Hè un sistema di rapprisintazioni proporzionale cuncepitu da u giurista è matematicu belga Victor D'Hondt in u 1878. In Turchia, u sistema d'Hondt hè statu appiicatu in tutte l'elezzioni parlamentari generale è parziali dapoi u 1961, cù l'eccezzioni di l'elezzione generale di l'Assemblea Naziunale di u 1965 è l'elezzione parziale di l'Assemblea Naziunale di u 1966 ; Questu hè u sistema sempre in vigore oghje.

U sistema hè intrutu in Turchia cù a Custituzione di u 1961. Oghje Argentina, Austria, Belgio, Bulgaria, Czechia, Timor Orientale, Ecuador, Finlandia, Galles, Croazia, Scozia, Israele, Islanda, Giappone, Culumbia, Ungheria, Macedonia, Paraguay, Pulonia, Portugallu, Romania, Serbia, Slovenia, Cile è Hè implementatu in TRNC.

Chì ci hè di specialu in u Sistema D'Hondt?

Grazie à u sistema, quandu un partitu puliticu elege un deputatu in una circonscription, i so voti sò spartuti da dui, quand'ellu elege dui deputati, i so voti sò spartuti da trè, quand'ellu elege trè deputati, i so voti sò spartuti da quattru, è per quattru deputati, i so voti totali sò spartuti da cinque. In questu modu, u sistema dà l'uppurtunità di elettu più deputati à i partiti cù i voti più altu, mentre impediscenu à i partiti più chjuchi di numinà più diputati.

Sicondu un calculu esemplariu, in una circoscrizzione chì elegerà sette diputati, u partitu A riceve 60 mila voti, u partitu B riceve 25 mila è u partitu C 14 mila voti. I voti totali ricevuti da ogni partitu sò divisi da 1, 2, 3 è 4 rispettivamente, è stu prucessu cuntinueghja finu à chì u numeru di deputati da esse eletti da quellu distrittu elettorale hè ghjuntu.

Un diputatu hè datu à u partitu A per esse u primu. U votu di u partitu A hè divisu in a mità. Siccomu u partitu A hà sempre u più voti, sta volta u votu di u partitu A hè divisu per trè. (60000/3=20000)

Dopu stu prucessu, postu chì u partitu B hà u più voti, un diputatu hè datu à B è u so votu hè spartutu in dui. (25000/2 = 12500) Siccomu A hè u più grande trà i numeri rimanenti, hè datu un diputatu in più è u votu di A hè spartutu in quattru sta volta. (60000/4=15000)

Siccomu u più grande votu trà i numeri resultanti hè A, un diputatu hè datu novu, è sta volta i so voti sò spartuti in cinque (60000/5=12000). Dopu à stu prucessu, u votu maiò appartene à C è un diputatu hè aghjuntu à u locu di C; I voti di C sò spartuti à a mità (14000/2=7000). Cum'è u più grande numeru appartene à B per via di sta settima è ultima transazzione, u partitu B ottene l'ultimu sediu parlamentariu.

In u risultatu, u Partitu A riceve quattru, u Partitu B dui, u Partitu C un deputatu da questa regione.

 

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*