Cumpetizione persa di Media Scritte cù siti di News in Turchia

Cumpetizione persa cù siti di stampa scritta in Turchia
Cumpetizione persa di Media Scritte cù siti di News in Turchia

Üsküdar University Facultà di Comunicazione Dipartimentu di Ghjurnalismu Capu Prof. Dr. Süleyman İrvan hà valutatu l'impurtanza di i siti di nutizie, chì sò diventati una parte impurtante di a nostra vita cù a tecnulugia.

I siti di nutizie, chì sò diventati una parte impurtante di a nostra vita cù a tecnulugia, cumpete cù i media tradiziunali. U prufessore hà enfatizatu chì a nutizia oghje hè diventata un pruduttu chì hè pruduttu è cunsumatu istantaneamente è rapidamente. Dr. Süleyman İrvan spiega l'impattu di a nutizia; Hà indicatu chì u sughjettu, u cuntenutu è u mediu in quale hè publicatu sò determinati. Prof hà nutatu chì i media stampati in u nostru paese hà digià persu a so cumpetizione cù i siti di nutizie. Dr. Süleyman İrvan: "U veru prublema di u ghjurnalismu hè chì ùn pò micca pruduce cuntenutu originale". disse. İrvan hà aghjustatu chì un megliu ghjurnalismu seria pussibule se l'opportunità di u ghjurnalismu digitale puderia esse aduprate bè.

Üsküdar University Facultà di Comunicazione Dipartimentu di Ghjurnalismu Capu Prof. Dr. Süleyman İrvan hà valutatu l'impurtanza di i siti di nutizie, chì sò diventati una parte impurtante di a nostra vita cù a tecnulugia.

U prufessore hà nutatu chì seria ingannante per valutà u ghjurnalismu oghje solu limitatu à i ghjurnali stampati è i televisioni, chì sò cunsiderati media tradiziunali. Dr. Süleyman İrvan hà dettu: "Di sicuru, i media tradiziunali anu una seria impurtanza, soprattuttu in quantu à creà l'opinione publica. Tuttavia, a nutizia hè diventata avà un pruduttu chì hè pruduttu è cunsumatu istantaneamente è rapidamente. In fatti, si pò dì chì ùn ci hè un altru pruduttu pruduciutu cum'è a notizia. In questa nova era di i media, u mediu di nutizie sò siti di nutizie / media ". disse.

L'impattu di a nutizia; U sughjettu, u cuntenutu è u mediu in quale hè publicatu determinanu

Apuntendu chì ci sò parechji fatturi chì senza dubbitu determinanu l'impattu di a nutizia, Prof. Dr. Süleyman İrvan hà dettu: "Ciò chì determina l'impattu hè senza dubbitu u sughjettu è u cuntenutu di a nutizia. Indipendentemente da induve hè publicata, e nutizie nantu à certi avvenimenti anu un impattu assai altu. Per esempiu, nutizie di disastri cum'è terremoti è inundazioni, nutizie di assassinii, nutizie di guerra. U sicondu hè u mediu in quale a nutizia hè publicata, sia u mediu hè affidabile o micca. Mentre chì nimu ùn hà dubbitu nantu à l'accuratezza di una nutizia quandu hè publicata in un mediu cunnisciutu è affidabile, ùn avarà micca u stessu effettu quandu hè publicatu in un mediu scunnisciutu o inaffidabile. "Se i siti di nutizie / media sò assuciati cù urganisazioni di media affidabili, ponu trasfiriri a stessa fiducia in Internet". disse.

I media stampati anu persu a cumpetizione cù i siti di nutizie in Turchia

U prufessore hà ancu toccu u prublema di a cumpetizione trà i siti di nutizie è i media stampati in e cundizioni d'oghje. Dr. Süleyman İrvan hà dettu: "Parlendu in u cuntestu di Türkiye; I media stampati anu digià persu a so cumpetizione cù i siti di nutizie. Avemu capitu questu da i circulazioni cadenti è i tituli chì ùn sò più nantu à l'agenda quandu publicati u ghjornu dopu. In particulare in un paese cum'è Turchia, induve l'agenda cambia rapidamente, i media stampati sò troppu stanchi per cumpete cù e nutizie calde. Nimu ùn parla più di i tituli di ogni ghjurnale. "S'ellu ùn ci era nutizie di a matina in televisione, i tituli sarianu cumplettamente senza valore". disse.

I ghjurnali in l'Occidenti anu vultatu à una nutizia speciale

Evaluendu a situazione in u mondu, Prof. Dr. Süleyman İrvan hà dettu: "In paesi cum'è l'Europa Occidentale è l'USA, i ghjurnali stampati mantenenu a so impurtanza ancu s'ellu perde a circulazione. Da induve ? Perchè sti ghjurnali sò cuncentrati in nutizie spiciali piuttostu cà nutizie calde. Se u lettore pò truvà a nutizia publicata in u ghjurnale chì piglia in ogni media, perchè averia pagatu per u vostru ghjurnale stampatu? I ghjurnali in Turchia ùn volenu micca accettà stu fattu. A tendenza serà chì i ghjurnali stampati rinunzià a carta in un futuru vicinu. "Di sicuru, l'aumentu esorbitanti di i prezzi di carta è tinta serà ancu efficace in questu". disse.

U prublema principali di u ghjurnalismu ùn hè micca di pudè pruduce cuntenutu uriginale.

U prufessore hà ancu evaluatu l'effetti di a maiò parte di i siti di nutizie chì utilizanu u cuntenutu di copia-incolla invece di cuntenutu uriginale nantu à u cuncettu di ghjurnalismu è a professione di ghjurnalismu. Dr. Süleyman İrvan hà dettu:

"U veru prublema di u ghjurnalismu hè chì ùn pò micca pruduce cuntenutu originale. Da induve ? Perchè invece d'invistisce in i ghjurnalisti, abbonanu à parechje agenzie chì pruducenu nutizie. In fatti, si tratta di un ghjurnalismu chì publica in autumàticu nutizie da l'agenzii, senza mancu bisognu di cupià. Ùn importa micca quantu ghjurnalismu pò esse chjamatu! U ghjurnalismu Copy-Pate ùn hè nunda chè u furtu di travagliu. Questu hè chjamatu ghjurnalismu di plagiatu. Indubbiamente, u fattu chì qualcunu pò apre un situ web di nutizie, s'ellu hà un diploma di ghjurnalismu o micca, hà una grande parte in questu. Stu approcciu di u ghjurnalismu, chì ignora i principii etichi, causa assai dannu à a professione di ghjurnalismu. "A suluzione, sicuru, hè di prima promulgà a lege di i media in Internet è incuraghjenu i siti di nutizie à fà u ghjurnalismu in u quadru di i principii etichi".

U campu di u ghjurnalismu in Internet deve esse legalizatu

Nutendu chì si pò dì chì i siti di nutizie anu rimpiazzatu i media stampati, in particulare per a ghjovana generazione, u Prof. Dr. Süleyman İrvan hà dettu: "Ùn vecu più nimu trà i mo studienti chì seguitanu i ghjurnali stampati. Ciò chì ci vole à fà hè di legigà in u campu di u ghjurnalismu in Internet, chì hè ghjurnalismu senza lege per circa 25 anni, per creà un mecanismu chì implementa i principii etichi, per fà pussibule à i ghjurnalisti chì travaglianu in siti di nutizie per ottene un ID di ghjurnalistu. (carta di stampa), è di piglià misure per facilità a transizione à u digitale. Se pudemu fà un bonu usu di l'uppurtunità di u ghjurnalismu digitale, videremu chì un ghjurnalismu megliu hè pussibule. "Ùn ci hè nunda di insistia chì u bonu ghjurnalismu esige un ghjurnale stampatu". Hà cunclusu e so parolle dicendu.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*