Oghje in Storia: Fenerbahçe Sports Club hè statu stabilitu

U Club Sportiu di Fenerbahce hè creatu
U Club Sportiu di Fenerbahce hè creatu

U 3 di maghju hè u 123esimu ghjornu di l'annu (u 124esimu in l'anni bisestili) secondu u calendariu gregurianu. U numaru di ghjorni chì restanu finu à a fine di l'annu hè 242.

ferroviaria

  • U 3 di maghju di u 1873, a ferrovia Haydarpaşa-İzmit hè stata messa in serviziu in Izmit cù una ceremonia in a quale era presente u Grand Vizier Rüştü Pasha. A linea di 91 km hè stata custruita in 2 anni.
  • 3 di maghju 1946 A fundazione di a linea di cunnessione Maraş-Köprüağzı hè stata posta.

Eventi

  • 1907 - Fenerbahçe Sports Club hè stata fundata.
  • 1915 - Vittoria di Ariburnu.
  • 1920 - U primu Cunsigliu di Ministri di a Gran Assemblea Naziunale Turca hè statu stabilitu. U Cunsigliu di Diputati Esecutivi hà tenutu a so prima riunione sottu a presidenza di Mustafa Kemal.
  • 1934 - Unu di u primu batch di sei cumbattenti custruiti in a Fabbrica di l'Aviò Kayseri ghjunse in Ankara da Kayseri cun un volu di 50 minuti.
  • 1935 - A scola di volu, chì hè stata stabilita sottu u nome di "Türkkuşu" in u corpu di l'Associazione Aeronautica Turca, hè diventata operativa.
  • 1937 - Scrittu da l'autrice americana Margaret Mitchell Andatu cù u ventu U rumanzu hà vintu u Premiu Pulitzer per a Fiction.
  • 1944 - 3 di maghju Eventi sò stati cummemorati è u ghjornu di u Turchisimu hè statu dichjaratu
  • 1947 - In Giappone, Siconda Guerra Munniali. Dopu à a Sicunna Guerra Munniali, a nova Custituzione Giapponese preparata hè entrata in vigore.
  • 1950 - Fundatu da Ali Naci Karacan, Milliyet u ghjurnale principia a publicazione.
  • 1951 - U Partitu Democraticu hà dumandatu à espansione l'educazione religiosa in u Gruppu Parlamentari.
  • 1956 - Gima Food and Necessities Company hè stata creata.
  • 1960 - U Cumandante di e Forze Terrestri, u General Cemal Gürsel, hà mandatu una lettera à u Ministru di a Difesa Naziunale Ethem Menderes per avvistà u Guvernu.
  • 1968 - A rivolta in l'Università Sorbona di Parigi durò più di un mese è si sparse in tutta a Francia. In u risultatu, l'Assemblea hè stata dissolta, è parechji civili è pulizzeri anu persu a vita.
  • 1969 - In a cerimonia funebre di u presidente di a Corte Suprema İmran Öktem in a Moschea di Ankara Maltepe; Una grande folla hà pruvatu à impedisce a preghiera funeraria da esse tenuta, è i funzionari di a moschea anu evitatu di fà e so funzioni.
  • 1972 - L'aviò di passageru DC-9 "Bosphorus", chì hà fattu a spidizioni Ankara-Istanbul, hè statu rapitu in Sofia, cù 61 passageri è 5 membri di l'equipaggiu, da quattru attivisti.
  • 1972 - Ghjurnale Mediu Oriente principiatu a so vita di trasmissione.
  • 1973 - Custruzzione di a Torre Sears (Torre Willis) in Chicago hè stata cumpletata è arregistrata cum'è a torre più alta di u mondu. (Hè sempre l'edifiziu più altu in i Stati Uniti è u 5u edifiziu più altu in u mondu oghje).
  • 1978 - Missaghju di massa mandatu nantu à una reta di computer per a prima volta in a storia. Questi missaghji publicitarii cummirciali, più tardi chjamati spam, sò stati mandati à ogni indirizzu nantu à a reta Arpanet allora utilizata in i Stati Uniti.
  • 1979 - Margaret Thatcher hè elettu Primu Ministru britannicu. Thatcher divintò a prima donna Primu Ministru in a storia britannica.
  • 1986 - Hè statu annunziatu chì i nuvuli radiuattivi furmati dopu à l'accidentu nucleare di Chernobyl ghjunghjenu ancu in Turchia è a radiazione aumentava sette volte in certi rigioni.
  • 1989 - In u 2u partitu di i quarti di finale di a Cuppa di Turchia, Fenerbahçe abbandunò u partitu di Galatasaray cun un puntu di 3-0, fallendu in a prima metà, cù una vittoria di 4-3 in a seconda mità.
  • 1993 - L'ONU hà decisu u 20 di dicembre di u 1993 di celebrà u 3 di maghju ogni annu cum'è u ghjornu mundiale di a libertà di stampa.
  • 1997 - Flash TV, u studiu d'Istanbul hè statu razziatu da un gruppu armatu.
  • 2008 - Sicondu un rapportu da u Cumitatu Internaziunale di Prutezzione di i Ghjurnalisti, 2007 ghjurnalisti sò stati ammazzati in 65. Di i quasi 15 ghjurnalisti uccisi in l'ultimi 500 anni, solu 75 di i so assassini sò stati truvati. Sicondu u rapportu, i zoni più periculosi per i ghjurnalisti in u mondu sò; Iraq, Sierra Leone è Somalia.

nascite

  • 612 - III. Custantinu, Imperu Bizantinu (m. 641)
  • 1469 - Niccolò Machiavelli, écrivain et homme politique italien († 1527 )
  • 1620 - Bogusław Radziwiłł, principe polacco (m. 1669 )
  • 1661 - Antonio Vallisneri, duttore, duttore è naturalista talianu († 1730 )
  • 1670 - Nikolas Mavrokordatos, traduttore capu di u Statu Ottumanu, voivodu di Valacchia è Moldavia (m. 1730)
  • 1678 - Amaro Pargo, pirate spagnolu († 1747 )
  • 1761 - August von Kotzebue, dramaturgu è autore tedescu († 1819)
  • 1849 - Bernhard von Bülow, cancelliere di Germania (m. 1929)
  • 1898 - Golda Meir, prima donna Primu Ministru d'Israele (m. 1978)
  • 1903 - Bing Crosby, cantante è attore americanu (m. 1977)
  • 1903 - Georges Politzer, scrittore è filosofu marxista francese († 1942 )
  • 1906 Mary Astor, attrice americana († 1987)
  • 1919 - Pete Seeger, attivista è cantante americanu per i diritti umani (m. 2014
  • 1921 - Sugar Ray Robinson, pugile americanu (m. 1989)
  • 1930 - Luce Irigaray, teorica feminista francese, psicoanalista è teorica letteraria.
  • 1931 - Aldo Rossi, architettu è designer talianu († 1997)
  • 1931 - Sait Maden, pueta turcu, traduttore, editore, pittore, fotografu è graficu (m. 2013)
  • 1933 James Brown, cantanti americanu (m. 2006)
  • 1933 - Steven Weinberg, fisicu americanu è premiu Nobel per a fisica (m. 2021)
  • 1934 - Jahn Otto Johansen, ghjurnalistu, editore, ghjurnalista è autore norvegese (m. 2018)
  • 1938 - Omar Abdurrahman, capu islamicu egizianu (m. 2017)
  • 1942 - Věra Čáslavská, gimnasta ceca (m. 2016)
  • 1945 - Arleta, musicista grecu († 2017 )
  • 1949 - Alain Lacabarats, avucatu francese
  • 1950 - Mary Hopkin, cantante folk gallese
  • 1954 - Serruh Kaleli, avucatu turcu è membru di a Corte Custituziunale
  • 1959 - Roger Agnelli, banquier, dirigeant d'entreprise et homme d'affaires brésilien (mort en 2016)
  • 1961 - Steve McClaren hè un ex futbolista è manager inglese.
  • 1961 - Leyla Zana, puliticu turcu d'origine kurda
  • 1965 - Mark Cousins, direttore è criticu cinematograficu irlandese
  • 1965 - Ignaziu II. Efram, Patriarca di a Chjesa Ortodossa Siriaca
  • 1965 - Mikhail Prokhorov, entrepreneur miliardariu russu
  • 1971 - Mehmet Aycı, pueta è saggista turcu
  • 1971 - Wang Yan, excursionista cinese
  • 1977 - Maryam Mirzahani, matematica iraniana (m. 2017)
  • 1978 - Paul Banks, musicista inglese-americanu
  • 1980 - Alper Tezcan, futbolista turcu
  • 1982 - Ayçin İnci, attrice turca di TV è film
  • 1983 - Romeo Castelen, footballista naziunale surinamese-olandese
  • 1983 - Márton Fülöp, ex futbolista ungherese († 2015 )
  • 1985 - Ezequiel Lavezzi, futbolista argentinu
  • 1987 - Damla Sonmez, attrice turca
  • 1989 - Katinka Hosszú, natatrice ungherese
  • 1990 - Brooks Koepka, golfista prufessiunale americanu
  • 1993 - Nilay Deniz, attrice turca, mudellu è mudellu
  • 1994 - Famoussa Koné, futbolista malianu
  • 1995 - Ivan Bukavshin, scacchista russu (m. 2016)
  • 1996 - Alex Iwobi, footballista naziunale nigerianu
  • 1996 - Domantas Sabonis hè un ghjucatore di basket prufessiunale lituanu.
  • 1997 - Designer, un artista hip-hop americanu

morti

  • 762 - Xuanzong, settimu imperatore di a dinastia Tang di Cina (n. 685)
  • 1270 - IV. Bela, rè d'Ungheria è di Croazia da u 1235 à u 1270 (b. 1206)
  • 1481 - Mehmet u Cunquistatore, VII Sultanu di l'Imperu Ottumanu (n. 7)
  • 1570 - Pietro Loredan hè u 26emu presidente ducale di a Republica di Venezia cù u titulu di "Doche" trà u 1567 di nuvembre 3 è u 1570 di maghju 84 (b. 1482)
  • 1758 - Papa XIV. Benedettu, papa da u 17 d'aostu di u 1740 à u 3 di maghju di u 1758 (b. 1675)
  • 1856 - Adolphe Adam, cumpusitore francese (n. 1803)
  • 1923 - Ernst Hartwig, astronomu tedescu (n. 1851)
  • 1925 - Clément Ader, aviatore francese (n. 1841)
  • 1951 - Homero Manzi, pueta, puliticu, sceneggiatore è regista argentinu (n. 1907)
  • 1959 - Zeki Kocamemi, pittore turcu (n. 1900)
  • 1961 - Maurice Merleau-Ponty, filosofu francese (n. 1908)
  • 1963 - Abdülhak Şinasi Hisar, pueta è scrittore turcu (n. 1887)
  • 1969 - Zakir Hussein, terzu presidente di l'India (n. 3)
  • 1969 - Karl Freund, direttore di fotografia è regista tedescu (n. 1890)
  • 1970 - Cemil Gürgen Erlertürk, futbolista è pilotu turcu (n. 1918)
  • 1975 - Ecvet Güresin, ghjurnalistu è puliticu turcu (n. 1919)
  • 1976 - David Bruce, attore americanu (n. 1914)
  • 1981 - Nargis, attore di cinema indianu (n. 1929)
  • 1987 - Dalida, cantante italiana d'origine egiziana (vita è morta in Francia) (b. 1933)
  • 1991 - Jerzy Kosiński, scrittore polacco-americanu (n. 1933)
  • 1997 - Narciso Yepes, chitarrista classicu spagnolu (n. 1927)
  • 1999 - Gene Sarazen, golfista americanu (n. 1902)
  • 2002 - Mehmet Keskinoğlu, pueta turcu, teatru, cinema è attore di voce (n. 1945)
  • 2004 - Anthony Ainley, attore inglese (n. 1932)
  • 2006 - Karel Appel, pittore è scultore olandese (n. 1921)
  • 2008 - Leopoldu Calvo-Sotelo, omu puliticu spagnolu è anzianu primu ministru spagnolu (n. 1926 )
  • 2012 - Jale Derviş, musicista è pianista turco-cipriota (n. 1914)
  • 2013 - Cedric Brooks, musicista è sassofonista giamaicanu (n. 1943)
  • 2014 - Gary Becker, sociologu è ecunumista americanu (n. 1930)
  • 2015 - Revaz Chheidze, regista suvièticu georgianu (n. 1926)
  • 2016 - Abel Fernandez, attrice americana (n. 1930)
  • 2016 - Marianne Gaba, attrice americana, mudellu è playboy (n. 1939)
  • 2016 - Kaname Harada, pilotu di caccia giapponese (n. 1916)
  • 2017 - Michel bin Abdulaziz al-Saud, Prince Crown Saudi Arabian, omu d'affari è puliticu (n. 1926)
  • 2017 - Daliah Lavi, attrice, cantante è mudellu israeliana (n. 1942)
  • 2017 - Yumeji Tsukioka, attrice giapponese (n. 1922)
  • 2018 - Afonso Dhlakama, puliticu mozambicanu (n. 1953)
  • 2018 - David Pines, prufissore americanu di fisica (n. 1924)
  • 2019 - Gorō Shimura, matematicu è accademicu giapponese (n. 1930)
  • 2020 - Selma Barkham, geografa è stòrica britannica-canadiana (n. 1927)
  • 2020 - Ömer Döngeloğlu, teologu è scrittore turcu (n. 1968)
  • 2020 - Rosalind Elias, cantante d'opera americana (n. 1930)
  • 2020 - John Ericson, attore di scena, cinema è televisione tedescu-americanu (n. 1926)
  • 2020 - Dave Greenfield, tastierista inglese, cantante è cantautore (b. 1949)
  • 2020 - Tendol Gyalzur, umanistu tibetano-svizzero cunnisciutu per a fundazione di u primu orfanagiu privatu in Tibet (n. 1951)
  • 2020 - Mohamed Ben Omar, puliticu nigerianu (n. 1965)
  • 2021 - Rafael Albrecht, ex futbolista internaziunale argentinu (n. 1941)
  • 2021 - María Colombo de Acevedo , puliticanti argentina (n. 1957 )
  • 2021 - Hamid Rashid Maʽala, puliticu irachenu (n. ?)
  • 2021 - Burhanettin Uysal, accademicu turcu, ufficiale di polizia è puliticu (n. 1967)

Vacanze è occasioni speciali

  • U ghjornu mundiale di l'asma (2016)
  • Ghjornu Mundiale di a Libertà di Stampa
  • Ghjornu mundiale di l'ingegneri elettrici è elettronichi
  • Ritirata di e truppe greche da u distrittu di Kaynarca di Sakarya (1921)

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*