U 30 di maghju hè u 150esimu ghjornu di l'annu (u 151esimu in l'anni bisestili) secondu u calendariu gregurianu. U numaru di ghjorni chì restanu finu à a fine di l'annu hè 215.
ferroviaria
- Cù a Legge N ° 30 di u 1935 di maghju di u 2775, a Ferrovia İzmir-Aydın hè stata acquistata cù tutti i so rami. Da u 1 di ghjugnu, hà unitu à a reta di i Ferrovii Statali.
Eventi
- 1431 - Jeanne d'Arc hè stata pruvata per stregoneria è brusgiata à u rocu.
- 1453 - Fatih Sultan Mehmet hà numinatu Hızır Bey (Çelebi) cum'è u primu sindaco di Istanbul.
- 1453 - Fatih Sultan Mehmet fundò l'Università di Istanbul.
- 1536 - Rè d'Inghilterra VIII. Henry hà maritatu cù Jane Seymour.
- 1631 - Unu di i primi ghjurnali di Francia, La Gazette, cuminciò à esse publicatu da Théophraste Renaudot.
- 1740 - L'Imperu Ottumanu hà fattu un accordu di caputulazione cù a Francia.
- 1806 - Andrew Jackson hà uccisu un omu chjamatu Charles Dickinson in un duellu per insultà a so moglia. Andrew Jackson ùn era ancu statu presidente di i Stati Uniti à quellu tempu.
- 1876 - U sultanu ottomanu Abdulaziz hè statu destituitu da u 30 May 1876 Coup. Hè successu da u so nipote Murat V.
- 1913 - Finisce a prima guerra balcanica.
- 1920 - Cafer Tayyar Eğilmez hè statu datu u titulu di Cumandante di a Difesa Tracia-i Milliye da u Cumitatu Centrale di Difesa di Edirne-i Law.
- 1920 - Una tregua pruvisoria hè firmata trà a Francia è u Guvernu Parlamentu. Dopu à i successi militari è e vittorie diplomatiche di a Gran Assemblea Naziunale Turca, l'Acordu di Ankara hè firmatu cù a Francia dopu à a Vittoria Sakarya. (20 d'ottobre 1921)
- 1921 - Çankaya Mansion hè stata prisentata à Mustafa Kemal. Atatürk hà donatu u palazzu à Ordu cù una lettera.
- 1925 - L'incidentu di u 30 di Maghju hà fattu a più grande manifestazione anti-straniera in Cina finu à a data.
- 1929 - A Legge di Match and Lighter Monopoly hè stata passata in a Gran Assemblea Naziunale Turca.
- 1935 - 20 mila persone morse in u terrimotu chì hà fattu in Baluchistan.
- 1941 - II. Sicunna Guerra Munniali: A Germania invade Creta.
- 1942 - II. Sicunna Guerra Munniali: A cità di Cologne, Germania, hè stata assai dannata in un attaccu à l'aria chì durò 1000 ore, in quale circa 1,5 bombardieri britannichi participàvanu.
- 1954 - U guvernu di u Partitu Democraticu hà fattu Kırşehir un distrittu. Kırşehir hà tornatu una pruvincia trè anni dopu.
- 1959 - Nisun filmu degnu di u primu postu hè statu trovu in u cuncorsu filmu urganizatu da l'Associu di i Ghjurnalisti di Turchia. Sadri Alışık hà ricevutu u Premiu per u Best Attore, Nurhan Nur hà ricevutu u Premiu per a Best Attrice è Atıf Yılmaz hà ricevutu u Premiu per u Best Director.
- 1962 - Dopu à l'intervenzione militare di u 27 di maghju, quandu l'amministrazione civile hè stata passata, u partenariatu CHP-AP, chì era u primu guvernu di coalizione stabilitu sottu a Presidenza di İsmet İnönü, finì cù a dimissioni di u Primu Ministru İsmet İnönü.
- 1967 - Dopu anni di lotta contru a dittatura militare nigeriana, Biafra hà guadagnatu a so indipendenza.
- 1968 - U presidente di Francia, Charles de Gaulle, dissolute u Parlamentu è annuncia chì l'alizzioni si feranu in tempu normale.
- 1970 - E mogli di l'ufficiali sottumessi anu prutestatu contr'à u prughjettu di a Legge di u Personale Militare. A pulizza intervene in e mogli di i petti ufficiali.
- 1971 - A nave spaziale US senza pilotu Mariner 9 hè lanciata in u spaziu per cullà infurmazioni nantu à Marte.
- 1971 - Mahir Çayan, unu di i fundatori di u Partitu di Liberazione Populare-Front di Turchia (THKP-C), vulsutu per rapisce u Consul Generale Israeli Efraim Elrom, è u so amicu Hüseyin Cevahir, pigliò in ostaggio a figliola di u Major Sibel. Major Dinçer Erkan, chì sò intruti casualmente in Maltepe.
- 1975 - Mehmet Ali Aybar hà fundatu u Partitu di a Rivuluzione Sucialista.
- 1974 - In a Gran Assemblea Naziunale di Turchia, hè statu decisu di fà u sabbatu una festa di ghjornu.
- 1981 - U Brigadier General Mansur Ahmet hà iniziatu una rivolta contru u guvernu in Bangladesh. U presidente Zia al-Rahman hè statu uccisu.
- 1982 - Spagna diventa u 16th membru di l'OTAN. Era ancu u primu paese à esse ammissu à l'urganizazione dopu l'accessu di a Germania Occidentale in u 1955.
- 1990 - Francia pruibisce l'impurtazioni di carne bovina da u Regnu Unitu per via di a malatia di a vacca pazza.
- 1990 - U capu di l'Unioni Suviètica, Mikhail Gorbachev, si n'andò à Washington per discutiri u prublema di Germania.
- 1992 - U Cunsigliu di Sicurezza di l'ONU impone un embargo à Serbia per piantà l'attacchi in Bosnia.
- 1993 - U busu PCI 2.0 hè introduttu.
- 1996 - A demanda presentata in Istanbul in quantu à l'assassiniu di u ghjurnalista Metin Göktepe hè stata purtata à Aydın senza avè una audizione per ragioni di sicurezza.
- 1996 - Cunferenza di e Nazioni Unite nantu à l'Insediamenti Umani, u Cumitatu di a Città Habitat II hà iniziatu in Istanbul.
- 1996 - A fundazione di u novu campus di l'Università Koç in Rumelifeneri hè stata stabilita da u presidente Süleyman Demirel, u primu ministru Mesut Yılmaz è Rahmi Koç.
- 2002 - I corpi di 9 persone, 19 di i quali eranu zitelli, chì si sò congelati à morte mentre cercanu d'entra in Turchia illegale da a fruntiera iraniana, sò stati truvati vicinu à u distrittu di Çaldıran di Van.
- 2003 - À a Presidenza di l'Affari Religiosi, Prof. Dr. Ali Bardakoğlu hè statu purtatu.
- 2020 - A nave spaziale Crew Dragon Demo-2 chì porta astronauti di a NASA hè lanciata.[1]
nascite
- 1757 Henry Addington, statista inglese (m. 1844)
- 1770 - Yekaterina Vladimirovna Apraksina, nobile russa (m. 1854)
- 1814 - Mikhail Bakunin, anarchistu russu (m. 1876 )
- 1814 - Eugène Charles Catalan, matematicu belga († 1894 )
- 1845 - Amadeu I, rè di Spagna (m. 1890 )
- 1859 - Pierre Janet, psicologu è neurologu francese († 1947)
- 1887 - Alexander Archipenko, artista, scultore è incisore d'avanguardia ucraina (m. 1964)
- 1890 - Paul Czinner, regista è pruduttore ungherese (m. 1972 )
- 1896 - Howard Hawks, regista è scrittore americanu (m. 1977 )
- 1899 - Irving Thalberg, cineastu americanu (m. 1936)
- 1908 - Hannes Alfvén, astrofisicu svedese († 1995 )
- 1909 - Benny Goodman, musicista americanu di jazz è swing è clarinettista (m. 1986)
- 1912 Hugh Griffith, attore gallese († 1980)
- 1919 - René Barrientos, presidente di Bolivia (m. 1969)
- 1920 - Franklin Schaffner, regista americanu (m. 1989 )
- 1928 - Kadriye Latifova, turca bulgara, artista di musica folk turca († 1962)
- 1931 - Rüçhan Çamay, attore di voce turcu è attore di cinema
- 1934 - Alexei Leonov, cosmonauta suvièticu (primu omu à marchjà in u spaziu) (m. 2019)
- 1946 - Jan de Bie, pittore è fotografu olandese († 2021)
- 1948 - Salvador Puig Antich, anarchistu spagnolu († 1974 )
- 1950 - Bertrand Delanoë, omu puliticu francese
- 1958 - Marie Fredriksson, musicista è cantante pop-rock svedese (m. 2019)
- 1960 - Stephen Duffy, cantautore inglese
- 1964 - Andrea Montermini, corridore talianu
- 1964 - Tom Morello, cantante americanu
- 1965 - Guadalupe Grande, poeta, scrittore, educatore è criticu spagnolu (m. 2021)
- 1965 - Harald Glööckler, stilista di moda tedescu
- 1965 - Richard Machowicz, documentarista americanu, presentatore, attore, stuntman è autore (m. 2017)
- 1966 - Thomas Häßler, ex futbolista è manager tedescu
- 1974 - Big L, rapper americanu (m. 1999)
- 1974 - Cee Lo Green, cantautore, rapper è produtore discograficu americanu
- 1974 - Kostas Halkias, ex futbolista grecu
- 1977 - Akwa, footballista naziunale angolanu
- 1977 - Adrienne Pauly, attrice è cantante francese
- 1978 - Yeliz Şar, attrice turca
- 1979 - Berksan, cantanti è cumpusituri turcu
- 1979 - Fabian Ernst, futbolista tedescu
- 1980 - Halis Özkahya, arbitru turcu
- 1980 - Remy Ma, rapper americanu
- 1980 - Steven Gerrard, footballista inglese
- 1984 - Kostja Ullmann, attrice tedesca
- 1986 - Nikolay Bodurov, futbolista bulgaru
- 1986 - Foxi Kéthevoama, footballista naziunale di l'Africa Centrale
- 1989 - Ailee era una cantautrice coreana-americana
- 1989 - Mikel San José, futbolista naziunale spagnolu
- 1990 - Mustafa Akbaş, futbolista turcu
- 1990 - Im Yoona, cantante è attrice sudcoreana
- 1991 - Tolga Saritas, attore turcu
- 1992 - Harrison Barnes, ghjucadore di basket prufessiunale americanu
- 1994 - Nazım Sangaré, footballista turcu
- 1996 - Alexander Golovin, futbolista russu
- 1997 - Fatma Zehra Köse, scherma turca
morti
- 1252 - III. Ferdinand II, rè di Castiglia. Ferdinandu, dopu à u 1230, rè di Castiglia è Leone III. Cunnisciutu cum'è Ferdinand (b. 1199)
- 1422 - Taejong, terzu rè di u Regnu Joseon (n. 1367)
- 1431 - Jeanne d'Arc (Jan Dark), santa cattolica francese (incinerata) (b. 1412)
- 1574 - IX. Carlu, u so fratellu maiò, II. Ascendiu à u tronu dopu à a morte di François è era u rè di Francia finu à a so morte (n. 1550)
- 1593 - Christopher Marlowe, pueta è drammaturgu inglese (n. 1564)
- 1640 - Peter Paul Rubens, pittore fiammingo (n. 1577)
- 1770 - François Boucher, pittore francese è un impurtante rappresentante di u muvimentu rococò (n. 1703)
- 1774 - Alexander Pope, pueta inglese (n. 1688)
- 1778 - Voltaire, scrittore è filosofu francese (n. 1694)
- 1912 - Wilbur Wright, aviatore americanu (n. 1867)
- 1918 - Georgi Plekhanov, rivuluziunariu russu è teorista marxista (n. 1856)
- 1932 - Böcüzade Süleyman Sami, scrittore, burocrate è puliticu ottomanu (n. 1851)
- 1934 - Tōgō Heihachirō, ammiragliu di a flotta giapponese (n. 1848)
- 1950 - William Townley, footballista è coach inglese (n. 1866)
- 1960 - Boris Pasternak, pueta, scrittore è premiu Nobel russu (n. 1890)
- 1961 - Rafael Trujillo, dittaturi di a Republica Dominicana da u 1930 à u 1961 (n. 1891)
- 1964 - Leo Szilard, fisicu è inventore ungherese-americanu (n. 1898)
- 1966 - Wäinö Aaltonen, scultore finlandese (n. 1894)
- 1967 - Claude Rains, attore inglese (n. 1889)
- 1975 - Michel Simon, attore francese (n. 1895)
- 1976 - Mitsuo Fuchida, pilotu giapponese (n. 1902)
- 1986 - James Rainwater, fisicu americanu chì hè statu premiatu u Premiu Nobel di Fisica 1975 (n. 1917)
- 1992 - Karl Carstens, presidente di a Germania Ovest da 1979 à 1984 (n. 1914)
- 1994 - Juan Carlos Onetti, écrivain et écrivain uruguayen (n. 1909)
- 2006 - Boštjan Hladnik, regista jugoslavo-sloveno (n. 1929)
- 2006 - Shohei Imamura, regista giapponese (n. 1926)
- 2008 - Boris Anfiyanovich Shahlin, ginnasta suviètica (n. 1932)
- 2009 - Luís Cabral , puliticu di Guinea-Bissau (n. 1931 )
- 2009 - Ephraim Katzir, 4u presidente di u Statu d'Israele (n. 1916)
- 2010 - Peter Orlovsky, pueta è attore americanu (n. 1933)
- 2011 - Rosalyn Sussman Yalow, mèdicu è scientist americanu chì vincìu u Premiu Nobel in 1977 in Physiology or Medicine (cù Roger Guillemin è Andrew Schally) (b. 1921)
- 2012 - Andrew Huxley, fisiologu inglese, biofisicu, è premiu Nobel in fisiologia o medicina (b. 1917)
- 2012 - Rekin Teksoy, scrittore, traduttore, criticu cinematograficu (n. 1928)
- 2013 - Dean Brooks, duttore è attore americanu (n. 1916)
- 2013 - Güzin Dino, linguista turcu, duttore, traduttore è scrittore (n. 1910)
- 2015 - Beau Biden, puliticu è avucatu americanu (n. 1969)
- 2015 - Bedri Koraman, caricaturista turcu (n. 1928)
- 2016 - Jan Aas, footballista è manager norvegese (n. 1944)
- 2017 - Molly Peters, attrice inglese (n. 1942)
- 2017 - Robert Michael Morris, attore americanu (n. 1940)
- 2017 - Elena Verdugo, attrice americana (n. 1925)
- 2018 - Gabriel Gascon, attore canadese di scena è di cinema (n. 1927)
- 2018 - Ferenc Kovács, ex futbolista è coach ungherese (n. 1934)
- 2019 - Patricia Bath, oculista americana (oftalmologu), inventore, filantropu è accademicu (b. 1942)
- 2019 - Michel Canac, sciatore francese (n. 1956)
- 2019 - William Thad Cochran, puliticu americanu (n. 1937)
- 2019 - Frank Lucas, gangster americanu (n. 1930)
- 2020 - Yawovi Agboyibo, Primu Ministru di Togo (n. 1943)
- 2020 - Michael Angelis, attore inglese è artista di doppiaggio (n. 1944)
- 2020 - Elsa Dorfman, fotografa americana (n. 1937)
- 2020 - Mady Mesplé, cantante d'opera francese (n. 1931)
- 2020 - Bobby Morrow, anticu atleta americanu (b. 1935)
- 2021 - Andriy Beşta , puliticu è diplomaticu ucrainu (n. 1976 )
- 2021 - Claude Landini, basketballista svizzeru (n. 1926)
Esse u primu à cummentà