Un discorsu ritardatu puderia esse u primu signu di autismu

Un discorsu ritardatu puderia esse u primu signu di autismu
Un discorsu ritardatu puderia esse u primu signu di autismu

Rettore fundatore di l'Università Üsküdar, psichiatra Prof. Dr. Nevzat Tarhan hà fattu una valutazione di l'autismu. Dichjarà chì l'autismu, chjamatu ancu disordine di u spettru autismu, hè una malatia di u neurosviluppu, u Prof. Dr. Nevzat Tarhan hà dettu chì a malatia hè vista cù una larga gamma di caratteristiche diverse.

Pauvre alfabetisation émotionnelle

Dichjarà chì ancu chì l'individuu hè assai intelligente in u sindromu d'Asperger, i so rilazioni suciali sò assai debuli, u Prof. Dr. Nevzat Tarhan, "In u sindromu di Asperger, l'intelligenza logica di a persona hè assai alta. Dui mesi dopu, hà calculatu subitu è ​​dice chì ghjornu u 28 di u mese cade, ma si mette cun qualcunu. sohbet ùn pò micca, ùn pò parlà. Ognunu ridi è scherza, ùn pò capisce è ride, ùn pò participà. L'alfabetizazione emotiva hè povira. Questa teoria di a mente esiste solu in l'omu. Micca in altri criaturi.

Chjamemu questu u genu metacognitivu, u genu supramentale. Stu genu supramentale pruduce a teoria di a mente, a teoria di a teoria, hà sensu, interpreta, reagisce. Siccomu sta funzione basica chì face a ghjente umana ùn si trova micca in individui cù autismu, l'autismu hè ancu cunsideratu cum'è un disordine geneticu avanzatu ". disse.

Nutendu chì i studii anu dimustratu chì u 10-15% di l'autismu hè geneticu, u 70-80% si sviluppa dopu. Dr. Nevzat Tarhan hà dettu: "Ci sò dui tipi di fatturi genetichi in l'autismu. Casi, unu di i quali hè 100% geneticu, vale à dì, un genu cosativu. A causa di stu genu, una persona inevitabbilmente diventa autisticu. Ma ci sò ancu quelli chì anu u genu di suscettibilità autismu. Sì sti pirsuni sò mal educati, truvati in l'ambienti sbagliati, è se a so famiglia è l'ambiente suciale ùn sò micca sani, l'autismu cumencia à emerge in questi zitelli. Perchè ci hè un genu per a suscettibilità à l'autismu. Pudemu paragunà questu cù l'esempiu seguente. Ancu s'è qualchissia chì hà u genu cosativu ligatu à u cancru di pulmone ùn fuma micca, u cancru principia à l'età di 40 anni. Se una persona hà un genu di suscettibilità è ùn fuma micca, quella persona ùn hà micca cancru perchè quellu genu ùn hè micca attivatu. 80-90% di u cancru di pulmone hè l'attività di u genoma, vale à dì, hè geneticu è ligatu à u genu di suscettibilità.

Un zitellu cù autismu pò marchjà à tempu. Per esempiu, 1 annu cammina, ma u discorsu ritardatu appare. U zitellu ùn pò micca amparà a sociabilità è l'emozioni. Ùn pò micca ride quandu tutti l'altri ridenu. U trasferimentu emozionale ùn hè micca pussibule. Ùn pò micca fà u cuntattu visuale. U so cervellu hè più interessatu in e cose chì sò faciuli d'amparà. Per esempiu, quandu tene un zitellu cù autismu avanzatu in i vostri braccia, hè cum'è una scatula è ùn reagisce micca. Ma un zitellu sanu pò fà facilmente una relazione. L'autismu deve esse suspettatu se u zitellu ùn pò micca fà u cuntattu visuale, ùn pò micca risponde à l'emozioni, è ùn pò micca risponde à i sorrisi di i genitori. L'autismu pò esse chjappu ancu à l'età di 1 annu. Se u zitellu hà un discorsu ritardatu, hè generalmente chjapputu à l'età di 3-4 anni. Ci sò altri sintomi iniziali oltre à u discorsu ritardatu ". hà fattu dichjarazioni.

Riferendu à u librettu preparatu da u Ministeru di a Salute nantu à l'autismu, u Prof. Dr. Nevzat Tarhan hà dettu: "Un travagliu assai successu, vogliu ringrazià quelli chì anu cuntribuitu. Questu serà un librettu assai utile. E famiglie ponu scaricà è riviseghjà da u situ web di u Ministeru di a Salute nantu à u diagnosticu precoce. Ci hè una mansa di bona infurmazione fora ". disse.

L'autismu amparatu hè in crescita

Nutendu chì u risicu di l'autismu di u zitellu hè aumentatu cumparatu cù l'anni precedenti, u Prof. Dr. Nevzat Tarhan hà cuntinuatu cusì:

"In l'ultimi anni, hè aumentatu 200% secondu e statistiche ufficiali. Hè autismu amparatu, micca autismu chì hè incrementalmente geneticu. Una persona ùn hè micca nurmalmente diventata autistica, ma perchè i ligami di famiglia sò debbuli, l'apprendimentu suciale hè debule, l'apprendimentu emutivu hè debule, è ci hè l'apprendimentu unidirezionale, u zitellu hè solu successu in una certa zona. Falla in altri spazii. Hè isolatu in isolamentu. È avà, l'isolamentu suciale è a sulitudine hè una malatia di l'umanità, di a ghjuventù. L'autismu hè in realtà una malatia di introversione è di solitudine. A persona autistica vive in un mondu diversu, in una vita separata. Hè abbastanza per risponde à i so bisogni basi, a persona autistica ùn cerca micca altru.

Si pò accade s'ellu ci hè una privazione di stimulu assai avanzata in quelli chì ùn anu micca u genu di suscettibilità. Per esempiu, i zitelli salvatichi in i boschi sò pensati à esse autistiche quandu si trovanu prima. Perchè ùn anu micca sperienze interazzione umana, ùn ci hè micca apprendimentu suciale. A cura più grande per l'autismu hè u cuntattu suciale. I carenze sò cumposti cù una furmazione unu à unu, ma u cuntattu suciale è fisicu di a persona hè assai impurtante. U cuncettu di e social media hè misused. In fatti, i media suciali sò media virtuale, micca e social media. Ùn ci hè micca sociabilità quì. Ci hè solu una riunione virtuale. Per esse suciali, deve esse faccia à faccia, a ghjente hà da tuccà. U stessu hè veru per u zitellu. U zitellu hà bisognu à curriri, ghjucà, divertite.

L'usu inconsciente di a tecnulugia porta u zitellu à l'isolamentu suciale. Hè un apprendimentu unidirezionale. U primu sintumu di l'autismu amparatu hè u discorsu ritardatu, chì hè cunnisciutu com'è sindromu di clip in psichiatria populari. In u sindromu di clip, u zitellu hè espunutu à un missaghju unidirezionale. Di solitu un canale di musica hè attivatu è u zitellu fighja i clips in rotazione constantemente. U zitellu ùn faci micca sforzu. Nisun fastidiu è senza apprendimentu. Ci hè solu divertimentu. U zitellu hè immersa in questu. Hè per quessa chì chjamemu un caregiver economicu. A mamma dà à u zitellu a tableta o smartphone o accende a television. U zitellu hè in esposizione unidirezionale. U so cervellu piglia solu a percepzione visuale. SözcüSiccomu u zitellu ùn senti micca a necessità di pruduce k, quella zona di u cervellu s'atrofia perchè ùn si senti micca bisognu di parlà. L'avemu riparatu finu à l'età di 4 anni, l'avemu riparatu, ùn l'avemu micca riparatu, allora u cervellu si spegne. Dopu à quessa, diventa assai difficiule à amparà. Succece cù assai sforzu speciale è furmazione.

In particulare, a nostra rilazioni cù a tecnulugia hè parti di a nostra relazione suciale. Se a nostra rilazioni cù a tecnulugia ùn hè micca sana, facemu i nostri figlioli candidati per autismu. Pudemu certamente dì questu assai chjaramente. Dà i nostri figlioli un telefuninu o tableta è lasciendu solu, soprattuttu trà l'età di 0-3, li face candidati per l'autismu. A negligenza emotiva dannu u zitellu ".

"U zitellu ùn pò micca amparà nantu à a vita, salvu chì cumunicà", disse u Prof. Dr. Nevzat Tarhan hà dettu: "Perchè u cervellu umanu apre psicologicamente dopu. U cervellu di l'animali ùn hè micca cusì, u cervellu di l'animali hè natu cum'è amparatu. U cervellu umanu hè natu per amparà. Amparemu a socialità, l'umanità, l'amore, a cunversazione, a cunversazione, l'amicizia, in altre parolle, tutti i valori umani dopu. Ùn hè micca geneticu, a moralità ùn hè micca genetica, u fattu morale ùn hè micca geneticu. Amparamu questu dopu. Sè vo ùn insignà à u zitellu sti cosi, u zitellu ùn sapi. U zitellu hà bisognu à amparà e fruntiere suciali, hà bisognu di cunnosce ellu stessu è cunnosce l'altri. U zitellu hà bisognu à amparà l'empatia. A più grande caratteristica di l'autismu hè a mancanza d'empatia, ùn ponu micca leghje l'emozioni di l'altri. Ùn ponu mancu leghje e so emozioni a maiò parte di u tempu. A mancanza di empatia hè u prublema più grande di stu seculu. Hè attualmente l'area a più povertà è povertà in u mondu. Questu hè a miseria spirituale. U so prublema principale hè a mancanza di empatia ". disse.

L'educazione prescolare hè cunsiderata cum'è una cura per l'autismu

Nutendu chì a vita di a grande cità hè unu di l'ostaculi à a socializazione di i zitelli, Prof. Dr. Nevzat Tarhan hà dettu: "In u passatu, u zitellu avia amici dopu avè cuminciatu à caminari. Hà avutu amici è vicini in u circondu. Amparava nantu à a vita in cuntattu suciale cun elli. Ma avà u zitellu di l'appartamentu, a mamma ùn hà micca altra opzione, cunnetta u zitellu à e social media o smartphone. Questu hè dannu u zitellu. Per quessa, hè cunsigliatu chì u zitellu sia datu un kindergarten à l'età di 3 per a socializazione. Se u zitellu ùn vede nimu altru ch'è a so mamma è u babbu, deve esse purtatu à i spazii suciali per 2-3 ore ogni ghjornu. L'educazione materna è prescolare hè assai impurtante. Se l'educazione prescolare hè bona, se u zitellu hè in u gruppu di risicu per l'autismu, l'autismu ùn pò micca principià direttamente. L'educazione in età prescolare 0-3 hè cunsiderata cum'è una cura per l'autismu in u mondu.

Dichjarà chì u ghjocu hà un postu assai impurtante in u sviluppu di u zitellu, Prof. Dr. Nevzat Tarhan hà dettu: "U travagliu più seriu di un zitellu hè u ghjocu. U zitellu si sprime in u ghjocu è vive. U zitellu hà dui bisogni maiò. Unu hè di ghjucà è l'altru hè di esse amatu. Sì sti dui esistenu, ancu s'ellu ci hè autismu, u dorme ùn vene micca à a vita. Ancu s'ellu hà un risicu, ùn hè micca attivatu in u gruppu di risicu. Questa hè a più grande causa di autismu in u primu locu. Solitudine di e persone in cumunicazione, debilitamentu di stimuli suciali è emutivu. È l'accumpagnamentu di a zitiddina di e persone cù autismu per via di l'epidemie di solitudine ". disse.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*