Cosa hè Hacer-ül Esved? Induve hè Hacer-ül Esved Stone, chì hè a so storia?

Cosa hè Hacer ul Eswad Induve hè Hacer ul Esved Tasi Cosa hè a storia
Cosa hè Hacer-ül Esved Induve hè Hacer-ül Esved Stone, Cosa hè a so Storia

Quelli chì sentenu u significatu di a parolla Hacer-ül Esved per a prima volta cercanu una risposta à a quistione di ciò chì hè Hacer-ül Esved è ciò chì significa. U compostu al-Hajaru'l-esved significa "petra nera" in arabu. I musulmani chì facenu Hajj ogni annu circumambulate a Kaaba è hè cunnisciutu ancu chì salutanu a petra Hacerül Esved.

Hacerü'l-esved, a petra nera è brillanti nantu à u muru di a Kaaba è cunsiderata sacra da i musulmani. Duranti u peregrinamentu, i pellegrini salutanu, toccanu o basgianu sta petra à ogni turnu mentre circunambulate. Sicondu a credenza, a santità di a Mecca era derivata da a Kaaba, è a santità di a Kaaba era derivata da Hacerü'l-esved.

A petra nera era u simbulu di a dea El-Lât, cunnisciuta ancu Kaab, in u periodu preislamicu. Oghje, cum'è in a storia, certi gruppi religiosi s'opponenu à e pratiche religiose realizate in u quadru di a sacralità di a Kaaba è a petra negra.

Karataş era u simbulu di a dea Al-lat, cunnisciutu ancu Kaab, in Petra in u periodu preislamicu.

Rivindicazioni nantu à Hacerü'l-esved

Diverse ricerche sò state fatte annantu à Hacerü'l-esved. Si dice chì Hacerü'l-esved hè un pezzu di meteorite chì misura circa 50 centimetri. Oghje, parti di sta petra sò guardati in un quadru d'argentu. Questu hè pensatu per esse ligatu à u dannu fattu da l'Umayyadi durante a so cattura di a Mecca.

Origini scientifiche

A Petra Nera ùn hè mai stata analizata da i tecnichi scientifichi muderni, è i so urighjini fermanu u sughjettu di speculazione.

Storia di Hacerü'l-esved

Hacerü'l-esved hè una petra cunsiderata sacra in l'Arabia preislamica. prof. Sapienza Tanyu hà dichjaratu chì ci hè una petra negra sacra in tutte e religione. Hè cunnisciutu chì sta petra rapprisenta El-Lât, una dea impurtante in a regione Petra è Kudayd in u periodu preislamicu. Era ancu usatu cum'è u simbulu di Cibele in l'Anatolia Occidentale.

Sicondu i rumuri, a Kaaba hè stata dannata è ricustruita in u periodu preislamicu. Duranti sta custruzzione, a quistione di quale metterà a petra negra in u so locu è à quale appartene stu onore hè stata una materia d'onore chì ùn pò micca esse sparte trà e tribù, è stu prublema hè stata risolta cù l'arbitramentu di Muhammad.

In u turbulu internu chì scoppiò dopu à a morte di Muawiya, a Kaaba hè stata lapidata da i suldati di Yazid cù catapulte, a petra nera hit hè stata divisa in trè pezzi, è a Kaaba hè stata distrutta. Sicondu l'archeologu canadianu è l'investigatore di storia islamica Dan Gibson, sta distruzzione ùn hè micca accaduta in a cità d'oghje di a Mecca, ma in Petra, à circa 1200 XNUMX chilometri à u nordu. Patricia Crone è Michael Cook anu ancu avanzatu a tesi chì a "Masjid al-Haram" ùn era micca situata in a Mecca, ma in a Peninsula Araba Nord-Ovest, basatu nantu à u testu è a ricerca archeologica.

Siccomu i muri di qibla è e direzzione di mihrab di e moschee più antiche ch'ellu hà righjuntu in a so ricerca, Gibson hà riunitu sti scuperti cù altre piste da fonti di versi, hadith è sirah, hà cunclusu chì Muhammad hà campatu in Petra è migratu à Medina da quì. Sicondu ellu, u "bekke" o "makkah" mintuatu in u Qur'an sözcüE so parolle eranu ancu parolle chì denotavanu Petra. Sicondu ellu, a prima qibla di i musulmani duveria esse a Kaaba, chì era usata cum'è u tempiu Al-Lat in Petra, micca a Moschea Al-Aqsa in Ghjerusalemme. Sta struttura hè stata distrutta da catapulte durante l'insurrezzione di Abdullah bin Zubayr, chì i musulmani chjamanu a Second Fitna, è Ibn Zubayr pigliò a petra nera cù altri oggetti sacri in a Kaaba è si trasferì à u locu di a Mecca d'oghje, luntanu da l'attacchi Omayyadi. , è hà custruitu u novu tempiu quì. U novu locu, chì vincìu u sustegnu di l'Abbassidi contr'à l'Umayyadi, hè statu cumplettamente aduttatu à a fine di un periodu di transizione di parechji seculi, è a direzzione di e moschee di novu custruite cuminciò à esse custruitu versu a Mecca. In ogni casu, sottu à l'influenza di l'Umayyadi, e moschee di l'Africa di u Nordu è l'Andalusi cuntinuavanu à oppunà à a nova qibla vultendu a so direzzione in una direzzione completamente diversa, versu Sudafrica. In ogni casu, sta pretensione hè opposta per a causa chì in certi moschee a direzzione di a qibla hè sbagliata, cum'è i musulmani ùn puderanu micca calculà currettamente u locu di a Kaaba in u periodu iniziale. In fatti, hè dichjaratu chì a direzzione di a qibla di alcune moschee custruite vicinu à l'oghje hè calculata incorrectamente. Ancu in a Mecca, induve si trova a Kaaba, hè statu determinatu chì a direzzione di a qibla di circa 50 moschee, alcune di quale anu più di 200 anni, hè sbagliata. U scrittore assiru di u 7u seculu chjamatu John bar Penkaye ùn cita micca u trasferimentu di a Kaaba o Petra in e so cronache ch'ellu hà scrittu mentre a rivolta di Abdullah bin Zubayr era in corso, mintuendu u locu di a Kaaba quantunque luntanu da u desertu, dichjara chì a Kaaba hè stata spustata o in realtà situata in Petra. Ci hè ancu una opinione chì al-Rakîm (الرقيم) menzionatu in Surat al-Kahf hè Petra (Raqēmō). Ptolomeu, u 2u seculu (100-200) astronomu, matimàticu, filòsufu è geografu, pubblicò una lista di 50 cità in Arabia, è a lista includeva una cità chjamata "Macoraba". Ancu s'ellu ci sò stati speculazioni dapoi u 1646, ci sò sempre dibattiti annantu à a cunnessione di sta cità cù a Mecca. Ricertamenti, circadori chì utilizanu mudelli matematichi avanzati per ricustruisce carte antiche è traduce a so situazione à coordenate muderni anu pussutu cunfirmà chì a Mecca è a cità di Macoraba citata da Ptolomeu sò in u stessu locu.

In u 929, u Gran Karmat generale Abu Tahir hà pigliatu a Mecca è saccheghja a Kaaba è hà pigliatu Karataş cù u tesoru Kaaba. Una parte di a petra hè stata purtata in u 1051 è messu in u so locu.

Cridenza

Sicondu a narrazione di Deylemî da Anas, u prufeta Muhammad hà dettu: "Hajar al-Aswad hè a manu diritta di Allah, quellu chì tocca sta petra hà prumessu / prumessu chì ùn si ribellu micca contru à Allah." A metàfora hè criduta per esse un spressione.

Sicondu un hadith registratu in u Sunan di Tirmidhi, hè statu dichjaratu chì a petra discenda da u celu, era bianca in prima, ma scura cù i peccati di i peccatori.

U sicondu califfu, Omar bin Khattab, hà dettu annantu à sta petra: "Sò chì site una petra senza alcun beneficiu o dannu. Hè infurmatu chì hà dettu: "Se ùn aghju micca vistu u Messenger di Allah basgià, ùn aghju micca basgiatu".

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*