I palpebre cadenti ponu esse un signu di malatie gravi

A palpebra bassa pò esse un signu di malatie gravi
I palpebre cadenti ponu esse un signu di malatie gravi

Acıbadem Ataşehir Hospital Specialist Neurology Assoc. Dr. Pınar Kahraman Koytak hà fattu una dichjarazione annantu à e palpebre cadenti. Un'espressione facciale stancu, assonnata è esausta... Ancu se e palpebre cadenti sò generalmente viste cum'è un prublema esteticu, in realtà porta prublemi funziunali chì ponu riduce seriamente a qualità di vita di u paziente. Tantu cusì chì a copertina cascata pò impedisce a visione coprendu a pupilla. In u risultatu, i pazienti spessu anu da alzà e so sopracciglia per vede, o ancu inclinate a testa in l'ultime tappe di l'aborto. Una palpebra caduta pò fà risicu per i pazienti di guidà, di fà sport, di caminari è ancu di fà semplici travagli di ogni ghjornu. Per caccià i so prublemi, i pazienti pisanu à e porte di i medichi per a cirurgia "estetica di e palpebre".

Acıbadem Ataşehir Hospital Specialist Neurology Assoc. Dr. Pınar Kahraman Koytak, indicà chì prima di pianificà qualsiasi trattamentu medico o chirurgicu in e palpebre cadenti, però, una valutazione dettagliata deve esse fatta per a causa, "Perchè e palpebre cadenti sò causati da i musculi intornu à l'ochji rispunsevuli di e funzioni di e palpebre, i nervi chì alimenta sti musculi, o i centri in u cervellu induve sti nervi sò urigginati. Pò esse causatu da qualsiasi prublema neurologica o malatia chì affetta. I trattamenti chirurgici senza escludiri queste malatie pò esse micca satisfacenti è ponu ritardà u diagnosticu è u trattamentu di una pussibile malatia neurologica risicatu. disse.

Assoc. Dr. Pınar Kahraman Koytak hà toccu i sintomi chì necessitanu attenzione

Se a palpebra caduta hà cuminciatu soprattuttu di colpu, se stu prublema hè accumpagnatu da una visione doppia o un cambiamentu di a dimensione di pupilla, o un mal di testa, hè necessariu di cunsultà un duttore senza ritardu. Perchè sti sintomi ponu esse assuciati à certi patologii cerebrovascular impurtanti chì necessitanu un diagnosticu urgente è trattamentu, cum'è in a paralisi di u terzu nervu o u sindromu di Horner. Assoc. Dr. Pinar Kahraman

Koytak descrive l'altri sintomi per esse attenti cum'è seguitu: "In più, se ci hè una palpebra caduta chì cambia durante u ghjornu, per esempiu, chì aumenta significativamente versu a sera, se a palpebra caduta cambia i lati o s'ellu hè accumpagnatu da altri. lagnanze cum'è a visione doppia, a fatigue, i nervi musculari cum'è a miastenia gravis. Una valutazione neurologica dettagliata hè assolutamente necessaria in termini di malatie junctional ".

Dr. Pınar Kahraman Koytak avvisa di i sintomi di paralisi di u terzu nervu

Se a palpebra caduta hè accumpagnata da una visione doppia, s'ellu ci hè strabismu o pupilla dilatata da u latu affettatu, a causa pò esse a paralisi di u terzu nervu. Sta tavula; Puderia esse u risultatu di diabete, pressione alta, traumu o un infartu in l'area d'origine in u troncu di u cervellu, occlusione vascular o lesioni cum'è una massa.

Koytak hà enfatizatu chì l'attenzione deve esse pagata à u sindromu di Horner

In u sindromu di Horner, ci hè un ristrettu di u spaziu di a palpebra piuttostu ch'è a caduta di a palpebra, è un restringimentu di a pupilla da u listessu latu hè osservatu. U sindromu di Horner pò esse un sintumu di parechje malatie impurtanti chì afectanu e regioni anatomiche pertinenti, cumpresu u cancer di pulmone, per via di u longu cursu di e fibre nervose implicate in u cervu, a spina, è ancu in u torace. Specialista in Neurologia Assoc. Dr. Pınar Kahraman Koytak hà dettu: "Soprattuttu s'ellu si sviluppa in modu acutu o hè accumpagnatu da mal di testa è cambiamenti in a dimensione di a pupilla, e palpebre cadenti deve esse valutate cù esame neurooftalmologicu d'emergenza è esami neuroradiologichi. Perchè, cù compressioni vascular cum'è a paralisi di u terzu nervu, l'aneurisma per a vita; U sindromu di Horner pò ancu esse assuciatu cù lacrime cum'è a dissezione carotide.

Assoc. Dr. Pınar Kahraman Koytak hà dichjaratu chì e malatie di "junzione musculu-nerve" ùn deve esse mancate in u diagnosticu è hà fattu a seguente dichjarazione:

"In tali malatie cum'è a miastenia gravis, ancu s'è i musculi è i nervi sò normali, ci hè un prublema in a cunduzzione in a junction musculu-nerve per un prublema ligatu à u sistema immune. In u risultatu, u musculu ùn pò micca funziunà bè, è a debulezza musculare è a fatigue sò vistu, chì hè variabile, aumentendu cù a fatigue - migliurà cù u restu.

Assoc. Dr. Pınar Kahraman Koytak hà fattu una dichjarazione annantu à Myasthenia gravis

Siccomu i musculi intornu à l'ochji sò i musculi più frequenti è più precoci affettati in e malatie di a junction musculu-nerve cum'è a miastenia gravis, i pazienti sò generalmente prima applicà à u duttore cù lagnanza di palpebre cadenti è / o visione doppia, chì aumenta versu a sera. Inoltre, a debulezza in i musculi di u bracciu è di a gamba, difficultà à ingullà, parlà, masticari, è ancu respira. "Queste scuperte sò assai impurtanti è ponu esse ligati à a stampa clinica d'urgenza chjamata crisa miastenica, chì avanza cù fallimentu respiratoriu", disse Assoc. Dr. Pınar Kahraman Koytak hà dettu: "Per quessa, hè necessariu un seguimentu strettu è regulare di i pazienti. A malatia hè spessu cuntrullata bè cù l'opzioni di terapia immune. S'ellu hè assuciatu cù un tumore malignu di a glàndula di timu in a cage toracica, a glandula deve esse eliminata cù a cirurgia precoce ". A volte hè difficiule di diagnosticà i malati cù miastenia oculare in quale sò implicati solu i musculi oculari, perchè pò esse cunfunditi cù malatie mimic. L'esami elettrofisiologichi avanzati, cum'è l'elettromiografia di una sola fibra, sò assai utili per u diagnosticu definitivu.

Koytak hà ancu toccu à e malatie musculari chì ponu accade intornu à l'ochji.

E malatie musculari in i quali i musculi intornu à l'ochji sò affettati (cum'è l'oftalmoplegia esterna progressiva è i miopati mitocondriali, a distrofia miotonica) sò generalmente causati geneticamente. I palpebre cadenti sò per suprattuttu bilaterali è simmetrici, è certi pò avè una limitazione severa di u muvimentu in l'ochji. In più di questi, debule o cuntrazione di i musculi di u bracciu è di a gamba, a difficultà à deglutizione è i risultati sistemichi pò ancu esse. In questi casi, chì sò assai rari, hè di grande impurtanza à interrogà bè a storia di a famiglia, per valutà cù esaminazioni avanzati, soprattuttu cù esaminazioni neuroophthalmological è neuromuscular detallatu, elettromiografia è esame geneticu.

Specialista in Neurologia Assoc. Dr. Pınar Kahraman Koytak hà dichjaratu chì e palpebre cadenti in l'adulti sò più cumunimenti causati da l'allentamentu di u tissutu cunghjuntivu in u musculu chì alza a palpebra o a so separazione da u locu induve hè attaccata, è cuntinueghja cusì:

"Questa dissociazione pò esse sviluppata per parechji fatturi, cum'è a diluzione di i tessuti cù l'anziane, l'usu di lenti di cuntattu, traumu à l'ochju, cirurgia oculare, è freccia constantemente di e palpebre. E malatie infettive o inflammatorii è e formazioni tumorali chì ponenu una carica nantu à a palpebra superiore pò ancu causà palpebre cadenti. Inoltre, l'applicazioni di a tossina botulinica appiicata à l'area di l'ochji è i musculi di a fronte per scopi cusmetichi ponu ancu causà palpebre cadenti per fallimentu temporale di a cunduzzione di a junction musculu-nerve. Sta situazione hè temporanea è migliora quandu l'effettu di a droga sguassate ".

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*