Quale hè Daron Acemoğlu, Quanti anni hà, Da induve hè ? A carriera è a biografia di Daron Acemoğlu

Quale hè Daron Acemoglu Quanti anni hà Daron Acemoglu Carriera è Biografia
Quale hè Daron Acemoğlu, Quanti anni hà, Induve hè a carriera è a biografia di Daron Acemoğlu

Ci sò Jeremy Rifkin è Daron Acemoğlu, i cunsiglieri di l'antica cancelliera tedesca Merkel, in u staffu ecunomicu di u presidente CHP Kılıçdaroğlu. Unu di i primi 10 economisti più citati in u mondu, Prof. Dr. Quale hè Daron Acemoglu? A carriera è a biografia di Daron Acemoğlu.

Quale hè Daron Acemoglu?

Kamer Daron Acemoğlu hè natu u 3 di settembre di u 1967 in Istanbul. Hè un economista turcu armenu-americanu.

Daron Acemoğlu hè un prufissore di ecunumia à u Massachusetts Institute of Technology (MIT) dapoi u 1993. Studia l'ecunumia pulitica, u sviluppu ecunomicu, a crescita ecunomica, l'ingaghjamentu è a disuguaglianza di i salarii. E so opere, L'urighjini ecunomiche di a dittatura è a demucrazia (2006) è A caduta di e nazioni: l'urighjini di u putere, a prusperità è a miseria (2012), co-autori cù u scientistu puliticu James A. Robinson, anu ricevutu numerosi premii. Da u 2021, hè trà i primi 10 economisti più citati in u mondu, secondu a basa di dati di ricerca IDEAS / RePEc.

Hè natu in 1967 in Istanbul. Hè di origine armena. Hà finitu a so educazione primaria in Istanbul. KadıköyDopu avè finitu l'Aramyan Uncuyan Armenian Primary School in , si graduò da Galatasaray High School in 1986.

Dopu avè finitu u so BA (1989) in Economia Matematica è Ecunometria à l'Università di York, Inghilterra, hà ricevutu i so diplomi MA (1990) è PhD (1992) da a London School of Economics. Hà insignatu à a London School of Economics trà 1992-1993. Da u 1993, hà cuntinuatu a so carriera accademica à u Massachusetts Institute of Technology (MIT) in i Stati Uniti. Hà ricevutu u titulu di prufessore in u 2000.

In i primi anni di a so carriera accademica in MIT, "Consumer Confidence and Rational Expectations: Are Beliefs Agents Consistent With the Theory?" hè statu publicatu in The Economic Journal. U so articulu intitulatu "Best article of 1996" hè statu premiatu. In u 2005, hè stata premiata a medaglia John Bates Clark, chì hè datu ogni dui anni à un scientist di menu di 40 anni chì hà fattu a più grande cuntribuzione à l'ecunumia. L'urighjini ecunomichi di a dittatura è a demucrazia , co-autore cù u scientistu puliticu James A. Robinson, hè statu publicatu in u 2006. U so travagliu nantu à u sviluppu ecunomicu è u postu di l'istituzioni in l'ecunumia pulitica hè statu premiatu u Premiu di Scienza da l'Accademia Turca di Scienze (TÜBA) in 2006.

U libru di Acemoğlu è Robinson 2012, Perchè e Nazioni Fail: Origins of Power, Poverty and Prosperity, hè ancu intrutu in a lista di i bestseller di u New York Times. In questu libru, Acemoğlu è Robinson sustene chì i fatturi geugrafichi, storichi o culturali ùn sò micca a causa principale di e differenze di benessere internaziunale; Ellu sustinia chì u mutivu principale di a diffarenza si trova in a natura di l'istituzioni ecunomiche è pulitiche chì e nazioni anu.

A causa di u so accostu à e teorie è mudelli di crescita classica è di sviluppu cù una perspettiva diversa, hè statu ritenutu appropritatu di presentà 2013 TR Presidency Culture and Art Grand Prize in Scienze Sociali à Acemoğlu. U premiu hè statu presentatu à Acemoğlu da u presidente Abdullah Gül in a cerimonia tenuta u 24 dicembre 2013.

Premiatu cù u titulu di dottore honoris causa da l'università di Utrecht, Bilkent, Bath, Bosphorus è Atene è l'École Normale Supérieure di Parigi. Acemoğlu hà ricevutu u titulu di "Professore di l'Istitutu" da u MIT in 2019 è un Membru Onorariu di l'Academia Britannica in 2021.

Acemoğlu hè l'editore assuciatu di a Rivista di Ecunumia è Statistiche è u Journal of Economic Growth. Hè un membru di l'Accademia di Scienze.

Acemoğlu hè maritatu cù Asuman Özdağlar, chì hè cunnisciutu per a so ricerca nantu à a teoria di ghjocu è ottimisazione, è a coppia hà dui figlioli.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*