Ancu dopu à 140 anni di esistenza, i trams elettrici sò sempre assai populari in u mondu sanu è a dumanda di tramvii elettrici cresce per via di a tendenza versu e tecnulugia verdi. I Trams sò un mezzu di trasportu urbanu assai efficau in distanze curtite è medie in quantu à l'efficienza energetica è u numeru di passageri chì ponu purtà.
Marca Škoda è tramvii in a storia
Ancu s'ellu quist'annu celebremu u 25 anniversariu di u primu tram chì esce da l'attellu Škoda, a marca Škoda s'indirizza à u mondu di u tram dapoi 100 anni. Dapoi u 1922, parechji tipi di tramvii chì i cumpunenti chjave è i sistemi portanu a marca Škoda anu passatu per e strade di parechje cità ceche è Moravia. Quessi eranu principarmenti i mutori di trazione chì alimentavanu i tram è i cuntrolli usati per cuntrullà u putere di u tram. Trams cù cumpunenti fabbricati in fabbriche Škoda travagliavanu in Brno, Pilsen, Praga, Jihlava è parechje altre cità. A storia muderna di Škoda principia cù a fine di a pruduzzione di tram in ČKD in u 1997, quandu alcune di e capacità tecniche sò state trasferite da Praga à Plzeň.
Cecoslovacchia - terra di tram
I tram sò sempre stati sviluppati in a Repubblica Ceca (o in realtà in Cecoslovacchia). L'imprese di ingegneria lucali anu pussutu furnisce quasi tuttu u mercatu domesticu mentre cuntinueghjanu à esportà tram in u mondu sanu. Da u principiu di u XXu seculu finu à a mità di l'anni 1990, e fabbriche di Ringhoffer, chì dopu sò state naziunalizate è passate à a pruprietà di ČKD Praha, eranu trà i più impurtanti attori di u mondu in a fabricazione di vagoni urbani. Trams Tatra (marcatu cù u nome T è u numeru di serie) sò stati venduti da a cumpagnia à parechji paesi di u mondu (paesi di u Blocu di l'Est per via di a situazione pulitica in quellu tempu). Pruduciutu trà u 1961 è u 1997, u T3 ùn hè micca solu u tram più vendutu, cù più di 13.000 XNUMX vitture venduti, ma detene ancu u record mundiale per u numeru di trams venduti.
Dopu à u 1989, a struttura interna di ČKD Praha pruvò insostenibile in i novi cundizioni ecunomichi, è malgradu i tentativi ripetuti di ristrutturazione, a maiò parte di l'imprese è a produzzione sò stati distrutti o assorbiti da i cuncurrenti. Questu hè una minaccia esistenziale à a tradizione di pruduzzione di tram in a Repubblica Ceca; U T6C5, l'ultimu mudellu di trammu sviluppatu sottu a marca Tatra, hè statu pruduttu in un solu esempiu solu cum'è prototipu.
Škoda da Pilsen piglia a batta
Un novu capitulu in a storia di u tram Ceca era allora scrittu da Škoda Plzeň, avà u Gruppu Škoda. Dapoi u 1995, a so filiale Škoda Dopravní technika hà mudernizatu i vechji tramvii Tatra T01 sottu a denominazione di tipu 02T è 3T. Grazie à questi prughjetti, Škoda Plzeň hà pigliatu u so predecessore successu.
À quellu tempu, Škoda avia sperienza in a pruduzzione di mutori di trazione, chì sò u core di ogni trammu mudernu, è avia furnitu i grandi fabricatori dapoi l'iniziu di l'anni 1990 per l'usu di i tram in Lisbona, Kassel, Bonn, Colonia è Filadelfia.
À u listessu tempu, l'ingegneri di Škoda anu travagliatu annantu à un altru prughjettu: anu sviluppatu u primu prototipu di i so tram inseme cù Inekon. Stu tram hè statu prisentatu à u publicu sottu u nome Astra (nome 1997T) à a 39th International Engineering Fair tenuta in Brno in u 03. Stu tram era un tram di trè unità cù dui bogies è puderia curriri nantu à e linee di 1.000 - 1.600 mm. a so vitezza massima hè stata stabilita à 70 chilometri à l'ora è e so vitture eranu parzialmente pianu pianu. Cù stu tram principia a storia di i trams muderni da a pruduzzione Škoda in Pilsen.
Les tramways Astra (plus tard parfois appelés Anitra) ont trouvé leur chemin dans les rues de Brno, Ostrava et Olomouc, entre autres. Cinque di e sette cumpagnie di trasportu implicate in u trasportu di tram in a Repubblica Ceca anu manifestatu interessu à i novi tramvii Škoda, è un totale di 1997 sò stati pruduciuti è spediti trà u 2005 è u 48. In u 2001, versioni mudificate di sti tramvii (designati 10T) sò ancu ghjunti in l'USA, induve e licenze di produzzione sò state trasferite. I visitori di e cità di Portland è Tacoma, per esempiu, ponu vede in azzione.
U trasportu publicu in u 21u seculu
U primu grande passu fattu da Škoda Dopravní technika dopu à 2000 era di cambià u so nome. In u 2004, hè nata a marca ŠkodaTransportation, ora famosa in u mondu. L'attenzione iniziale di a cumpagnia in u novu millenniu era di sviluppà capacità d'esportazione, risultatu in a consegna riescita di nove setti di tramvii Elektra 2006T à dui sensi in Italia in 2007-06. Škoda Group hà avutu ancu successu in Pulonia, induve 16 setti di tram sò stati venduti, cù dui mudelli Elektra (19T è 48T duplex).
À quellu tempu, Škoda ùn hà micca scurdatu di i so passageri domestici. In u 2005, puderanu andà in u primu di una nova generazione di tramvii cunnisciuti cum'è Elektra, cum'è u mudellu Elektra 14T, cuncepitu da u Porsche Design Group, frà altri. Solu dui anni dopu, u mudellu derivativu Elektra 13T apparsu prima in i carrughji di Brno.
ForCity cuntimpuraniu cunquista u mondu
Ancu se i trams Elektra anu successu in casa è à l'esteru, a direzzione di u Škoda Group hà decisu di fà un passu decisivu in avanti. In u risultatu, una generazione completamente nova hè stata lanciata in u 2008 chjamatu ForCity. Più di un decenniu di preziosa sperienza di design è ingegneria si riflette chjaramente in questa nova generazione di tram.
Una nova funzione di questi mudelli era u bogie parzialmente rotante, chì permetteva à i tramvii di guidà più facilmente nantu à e linee ripide è curve strette. Inoltre, i trams ForCity sò senza barriere è anu un layout internu amichevule per i passageri.
Praga diventò u più grande cliente di sti tram. A gestione di a cumpagnia di trasportu lucale hà urdinatu 250 set da Škoda in Pilsen, è u listessu tipu 15T (cù solu mudificazioni parziali) hè statu dopu urdinatu da Riga, Lettonia. Altri mudelli di a generazione ForCity dopu truvaru e so casa in e cità di Turchia, Ungheria, Slovacchia è Finlandia. Finu a ora, u Gruppu Škoda hà vindutu circa 500 tram di sta generazione, è u so sviluppu cuntinueghja finu à oghje.
Tuttavia, a pruduzzione di tram ùn hè micca solu fatta in u stabilimentu di pruduzzione di Pilsen. Duranti l'anni, u Gruppu Škoda hà cullaburatu cù partenarii forti chì a so sperienza in l'industria hà avutu un impattu significativu in u sviluppu di u gruppu sanu. Cusì, novi tramvii sottu a marca Škoda Group sò custruiti in i stabilimenti di produzzione in Ostrava è Šumperk. Trams Škoda sò ancu pruduciuti à l'esteru, in particulare in Otanmäki, Finlandia. In u paese di mille laghi, u mudellu Artic hè statu ancu pruduttu, cumminendu u cuncettu sviluppatu da a divisione finlandese di u Gruppu Škoda è i vantaghji di a generazione ForCity. I tramvi ForCity Smart Artic operanu in Finlandia è in Germania cun un totale di tram 73 finu à avà, cù più tram in pruduzzione attualmente. In totale, Škoda travaglia attualmente nantu à a consegna di tram per 13 cità europee.
Pilsen (opzione 12+10), Ostrava (35+5); Bon (26+12); Bratislava (30 + 10); rnv - Mannheim, Ludwigshafen, Heidelberg (80 + 54); Brno (5+35); Helsinki (52+0), Tampere (8+38). In totale, trè cità anu urdinatu tram: Francoforte (Oder), Cottbus è Brandenburg an der Havel (35 + 6).
In totale ci sò 475 novi tramvii Škoda !
Veiculi autonomi cum'è u futuru di u trasportu urbanu
In l'ultima dicada, u sviluppu di e tecnulugia digitale hà cuminciatu à lascià a so marca in u trasportu publicu. In u 2013, u Gruppu Škoda hà unitu e forze cù un fabricatore di solu solu reputable in u campu di i sistemi di cuntrollu di i veiculi ferroviari, cù a creazione di u Centru Digitale Škoda Group sei anni dopu. U sviluppu di suluzioni digitali avanzati hè avà in piena. In più di a pruduzzione di l'ultimi sistemi per l'itinerariu di treni, u diagnosticu è u serviziu, u Centru Digitale hè dedicatu à u sviluppu di u so propiu sistema anti-collisione per u materiale rotativu, unu di i sottosistemi più impurtanti per un tram cumplettamente autonomu. In fattu, Škoda Group hè travagliatu cù O2 Repubblica Ceca, INTENS Corporation è Università di Boemia Occidentale nantu à un prughjettu autonomu di sviluppu di tram.
2021 cità cù i più chilometri viaghjati in tram da i stabilimenti di produzzione di Škoda in 5
U successu di i nostri tramvii ùn hè micca solu riflessu in u numeru di setti vinduti, ma soprattuttu in u numeru di chilometri chì i tramvii passanu in i carrughji. Eccu a lista di e cinque cità cù i più chilometri viaghjati l'annu passatu:
1. Praga (Republica Ceca) 4 371 548 Km (14T) è 13 193 838 Km (15T) (totale 29 996 866 Km è 92 856 873 Km)
2. Helsinki (Finlandia) 4 280 000 Km (totale 17 380 000 Km)
3. Bratislava (Slovacchia) 4 155 265 Km (totale 22 778 220 Km)
4. Konya (Turchia) 3 277 714 Km (totale 28 534 115 Km)
5. Wroclaw (Polonia) 2 735 739 Km (totale 32 217 540 Km)
I tram Škoda operanu attualmente in 19 cità:
Repubblica Ceca
- Praga, Pilsen, Brno, Ostrava, Olomouc, Most
Slovakia
- Bratislava
Germany
- Chemnitz, Schoneiche
Finland
- Helsinki, Tampere
Abd
- Portland, Tacoma
Italy
- Cagliari
Poland
- Wroclaw
France France
- Eskisehir, Konya
Hungary
- Miskolc
Latvia
- Riga
Esse u primu à cummentà