I tumori di a basa di u cranu pò esse trattatu cù metudi endoscopichi

I tumori di a basa di u cranu pò esse trattatu cù metudi endoscopichi
I tumori di a basa di u cranu pò esse trattatu cù metudi endoscopichi

Prufessore assuciatu da l'Hospital Memorial Şişli, Dipartimentu di Otorinolaringoiatria, Chirurgia di u Capu è u Collu. Dr. Şenol Çomoğlu hà datu infurmazioni nantu à a chirurgia di a basa di u cranu.

A rinolugia hè a scienza chì tratta di tutti i tipi di malatie è trattamentu chirurgicu di u nasu è u so circondu. In fondu, ogni tipu di malatie di a faccia, i sinus è u nasu sò u sughjettu di a rinulogia. A rinolugia è a cirurgia di a basa di u cranu hè un campu speciale di e malatie ENT. Assoc. Dr. Şenol Çomoğlu, "A cirurgia di a basa di u cranu pò esse realizatu per caccià i cresciti non cancerosi è cancerosi è anormalità in a parte inferiore di u cervellu, a basa di u craniu o e pochi vertebre superiore di a spina. Questa zona hè assai difficiuli di vede è ghjunghje. Tecniche di tomografia computerizzata (CT) o di risonanza magnetica (MR) ponu detectà queste anomalie cun un altu gradu di precisione ". disse.

Ci hè parechje lagnanza pussibuli da una crescita o anormalità in a zona di basa di u cranu. I sintomi pò varià secondu a dimensione, u tipu è u locu di a crescita o anormalità, hà dettu Assoc. Dr. Şenol Çomoğlu hà dettu: "I sintomi includenu congestion nasale persistente o infezioni sinusali frequenti, sanguinamentu nasale, chì hè spessu unilaterale in l'età adulta, dolore facciale, mal di testa, sbilanciamentu, prublemi di visione, intorpidimentu faciale o debule. Certi malatii in quali cirugia di basa di craniu sò applicati sò i seguenti;

  • fistules CSF (liquide cerebrale chì vene da u nasu)
  • Tumuri sinusali è nasali si estendenu à a basa di u cranu
  • Alcune cisti congenitali
  • Tumuri pituitaria
  • Meningiomi (crescenze non cancerose di a corteccia cerebrale) in questa zona
  • Chordoma (tumori à crescita lenta di origine intraosseosa, spessu urigginati da a basa di u cranu)
  • Craniopharyngioma (crescenze tumorali vicinu à a glàndula pituitaria)

Dichjarà chì u trattamentu kirurggicu include tecniche aperte è minimamente invasive (senza incisione), secondu u tipu è u locu di u tumore, Assoc. Dr. Şenol Çomoğlu hà dettu: "Prima di u sviluppu di a cirurgia endoscopica di a basa di craniu, l'unicu modu per caccià e crescita in questa parte di u corpu era di fà un pirtusu in u craniu, è oghje stu tipu di chirurgia pò esse necessariu in certi casi. Oghje, a cirurgia di a basa di u cranu pò esse realizatu cù una prucedura minimamente invasiva attraversu aperture naturali in u craniu (nasu o bocca) o endoscopica facendu un picculu pirtusu ghjustu sopra à a sopracciglia. disse.

A cirurgia di a basa di u cranu hè basamente realizatu cù dui metudi. Ancu s'è qualchì volta sti dui metudi ponu esse aduprati inseme, u metudu endoscòpicu hè preferitu se pussibule. Dicendu chì in certi casi u metudu apertu hè inevitabbile, Assoc. Dr. Şenol Çomoğlu cuntinuò e so parolle cusì:

"In u metudu endoscòpicu, u chirurgu spessu realiza a prucedura chirurgica usendu u nasu, à volte altre aperture cum'è a bocca o l'ochji, o fendu una piccula incisione in e sopracciglia è procedendu da quì. U vantaghju maiò di stu metudu hè chì affetta u cunfortu è a qualità di vita di u paci durante è dopu l'operazione assai pocu cumparatu cù u metudu apertu. A maiò parte di i pazienti sò liberati dopu unu o dui ghjorni di hospitalizazione è tornanu à a so vita di ogni ghjornu. U metudu tradiziunale apertu hè sempre inevitabbile in certi malatii di sta regione. Hè spessu preferitu quandu si tratta di spazii chì ùn ponu micca ghjunghje per u metu endoscòpicu. In questu metudu, una grande incisione hè fatta nantu à a faccia o craniu da a zona di u scalp, è a cirurgia hè realizata. Se un tumore chì cuntene u cancer hè trattatu, un trattamentu supplementu pò esse necessariu dopu a cirurgia endoscòpica, à volte prima, secondu a cundizione è a diffusione di a malatia. Questi sò spessu trattamenti di quimioterapia è radioterapia amministrati da l'unità oncologica. U seguimentu di questi pazienti averà ancu bisognu di imaging ripetutu (CT o MRI) per assicurà chì ùn ci hè micca recidiva ".

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*