A Moschea Habib-i Neccar in Hatay hè stata demolita? Storia di a Moschea Habib-i Neccar

A Moschea Habib i Neccar in Hatay hè stata distrutta Storia di a Moschea Habib i Neccar
A Moschea Habib-i Neccar in Hatay hè stata distrutta? Storia di a Moschea Habib-i Neccar

A Moschea Habibi Neccar in Hatay, una di e prime moschee cunnisciute di l'Anatolia, hè stata distrutta in u terrimotu di magnitudine 7.7 centratu in Kahramanmaraş. Mentre u Yeni Hamam storicu, situatu vicinu à a moschea di 14 seculu, hè statu distruttu, a zona hè stata vista da l'aria cù un drone.

In u terrimotu 7.7 centratu in Kahramanmaraş, l'edificazioni in una grande parte di Hatay sò stati danucati è distrutti. U terrimotu hà ancu dannighjatu è distruttu i lochi storichi. Frà i lochi distrutti era a Moschea Habibi Neccar, una di e prime moschee cunnisciute in Anatolia.

A moschea, chì data di u 7u seculu è hà una funtana custruita in u 19u seculu in u so cortile, hè stata vista da l'aria cù un drone. U storicu Yeni Hamam, situatu vicinu à a moschea di 14 seculu, hè statu ancu danatu in u terrimotu. A Moschea Habibi Neccar è u so minaretu, chì anu danatu in i terremoti precedenti, sò stati rinnuvati parechje volte.

À propositu di a Moschea Habib-i Neccar

À propositu di a Moschea Habib i Neccar

Hè stata custruita in u VII seculu annantu à un tempiu paganu di l'epica rumana. Hè a più antica moschea in i cunfini di a Republica di Turchia. A moschea d'oghje hè stata rinnuvata durante u periodu ottomanu, hè circundatu da stanze di madrasah. Ci hè una funtana di u 7u seculu in u so cortile.

A moschea hè entrata per una grande porta di corona arcu sorda puntata è una porta arcu tondu cù una inscription in u mezzu. Adiacente à u narthex, hà un basamentu rettangulare, corpu poligonale, balcone di legnu, è un minarettu cù scarpi. À a diritta di u minaretu sò e tombe di Habib Neccar, à a manca ci sò e tombe di Yahya (Barnabas) è Yunus (Pavlos).

Quandu a cità di Antakya hè stata cunquistata da Abu Ubeyde bin Jarrah, unu di i cumandanti di u capu di u Statu Islamicu, u Califfu Omar, in u 636, una moschea hè stata custruita in u situ di a tomba di Habib-i Neccar è i dui apòstuli di Ghjesù. , cum'è u simbulu di a cunquista. A cità, catturata da i Cruciati in u 1098 è diventata u Principatu di Antakya in u 1099, hà fattu a moschea ricustruita quandu u sultanu mameluccu Melik Zahir Baybars a cunquistò. Ci hè una iscrizzione chì porta u nome di Baybars nantu à i mura di a madrasa di a moschea. Dannatu da i terrimoti, a moschea è u so minaretu sò stati rinnuvati parechje volte. Una grande parte hè stata distrutta in i terrimoti di magnitudini 6 è 2023 accaduti in u centru di Kahramanmaraş u 7,7 di ferraghju 7,6.

13-32 di Surah Yasin in u Qur'an. In i versi, a storia di un populu di a cità (l'espressione ashab al-karye hè aduprata) à quale l'ambasciadori sò stati mandati hè dettu. Sicondu a sura, dopu chì a ghjente di a cità hà negatu i dui mandati mandati à ellu, un terzu mandatu hè statu mandatu per sustene; U populu accusò l'imbasciadori d'avè purtatu a mala furtuna, ma un omu chì ghjunse currendu da u più luntanu di a cità hà dettu à u so populu di seguità l'inviati.

A cità citata quì ùn hè micca specificatu, ma basatu nantu à e narrazioni di i Cumpagnia, i cummentatori anu scrittu chì sta cità era Antakya è a persona era Habib-i Neccar. In a continuazione di l'avvenimentu, hè dettu chì l'omu chì hè vinutu da a riva di a cità è hà dettu "perchè ùn ubbidite micca à questi ambasciatori" hè statu martirizatu per quessa. Dopu, hè statu dichjaratu chì Allah hà datu una punizione divina à sta cumunità.

A storia di Habib-i Neccar in l'epica di Yasin mostra parallelismu cù a manera chì l'apòstuli formanu u Cristianesimu in Antakya. Quaranta ghjorni dopu à a crucifixion di Ghjesù, i 12 apòstuli riuniti in Ghjerusalemme, decisu di urganizà per sparghje u missaghju di Ghjesù, è a cità d'Antiochia, chì hè a cità più grande di a regione è hà una struttura di amministrazione autònuma sottu l'Imperu Rumanu. hè adattatu per sparghje u missaghju di Ghjesù. avia trovu. In i Vangeli è i libri di storia, l'apòstuli Yahya (Barnabas) è Yunus (Pavlos), chì furmò u Cristianesimu in Antakya, sò venuti prima à Antakya da Ghjerusalemme è dopu l'apòstulu Shem'un-u Sefa (Petrus) per sustene. scrittu ch'ellu hè ancu ghjuntu quì. Inoltre, u storicu John Malalas hà scrittu chì quandu i trè apòstuli anu dettu u missaghju di Ghjesù in Antiochia in 37 AD, ci hè statu un terremotu quì. U terrimotu hè simile à l'avvenimentu descrittu in Surah Yasin, quandu Diu hà datu una punizione divina à a ghjente di a cità.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*