Quale hè Robert Oppenheimer, cunnisciutu cum'è u babbu di a prima bomba atomica, à chì età hè mortu ?

Robert Oppenheimer, cunnisciutu cum'è u babbu di a prima bomba atomica, quanti anni avia ?
Robert Oppenheimer, cunnisciutu cum'è u babbu di a prima bomba atomica, quanti anni avia ?

Julius Robert Oppenheimer hà tornatu à l'agenda dopu parechji anni cù u filmu giratu in u so nome in 2023. Quale hè Robert Oppenheimer, cunnisciutu cum'è u babbu di a prima bomba atomica (nucleare), à ​​chì età hè mortu ? Quale hà inventatu a bomba atomica ?, Quante lingue parla Oppenheimer ?, Perchè hè mortu Robert Oppenheimer ? Oppenheimer, u novu filmu di u famosu direttore Christopher Nolan, serà prestu in i teatri. L'Oppenheimer, assai anticipatu, narra a vita di u fisicu nucleari J. Robert Oppenheimer. Nolan si trova ancu in a sedia di u scrittore di u filmu.

Quale hè Robert Oppenheimer, à chì età hè mortu ?

J. Robert Oppenheimer, nome pienu Julius Robert Oppenheimer, hè natu u 22 d'aprile di u 1904 in New York City, Stati Uniti. Robert Oppenheimer hè mortu u 18 di ferraghju di u 1967 in New York, USA. fisicu teoricu americanu è amministratore di scienza. Laboratoriu Los Alamos (1943-45) durante u sviluppu di a bomba atomica è direttore di l'Istitutu Princeton per a Ricerca Avanzata (1947-66). L'accusazioni d'infidelità anu purtatu à un prucessu di u guvernu chì hà risultatu in ellu perde a so abilitazione di sicurezza è a so pusizioni di cunsiglieru à i più alti livelli di u guvernu americanu. U casu hè diventatu un casu in a cumunità scientifica per via di e so implicazioni per i prublemi pulitichi è murali ligati à u rolu di i scientisti in u guvernu.

Oppenheimer era u figliolu di un immigratu tedescu chì hà fattu a so furtuna impurtendu tessili in New York. Duranti i so studii universitarii in l'Università di Harvard, Oppenheimer eccelleva in latinu, grecu, fisica è chimica, pubblicò poemi è studiò a filusufìa orientale. Dopu à u so diploma in u 1925, si n'andò in l'Inghilterra per fà ricerche.Sott'à a dirigenza di Lord Ernest Rutherford, era in u Laboratoriu Cavendish di l'Università di Cambridge, rinumata internaziunale per u so travagliu pionieri nantu à a struttura di l'atomu. À Cavendish, Oppenheimer hà avutu l'uppurtunità di collaborà cù a cumunità scientifica britannica in i so sforzi per avanzà a causa di a ricerca atomica.

Max Born invitò Oppenheimer à l'Università di Göttingen, induve scontru à altri fisici principali. Niels Bohr è PAM Dirac è hà ricevutu u so dutturatu quì in u 1927. Dopu à brevi visite à i centri di scienza in Leiden è Zurich, turnò in i Stati Uniti per insignà a fisica à l'Università di California in Berkeley è l'Istitutu di Tecnulugia di California.

In l'anni 1920, novi teorii quantum è relatività attiravanu l'attenzione di a scienza. Sta massa era equivalenti à l'energia, è sta materia puderia esse sia significati ondulati sia di particella, è era pocu vistu allora. A ricerca iniziale di Oppenheimer hè stata dedicata specificamente à i prucessi energetichi di particeddi subatomichi, inclusi l'elettroni, i positroni è i raghji còsmici. Hà fattu ancu un travagliu rivoluzionariu nantu à e stelle di neutroni è i buchi neri. Siccomu a teoria quantistica hè stata pruposta solu uni pochi anni fà, a so missione universitaria li hà furnitu l'uppurtunità perfetta per dedicà a so carriera sana à l'esplorazione è u sviluppu di a piena significazione di a teoria. Inoltre, hà pruduttu una generazione di fisici americani chì sò stati assai influenzati da e so qualità di dirigenza è indipendenza intellettuale.

L'ascesa di Adolf Hitler in Germania hà suscitatu u so interessu iniziale in a pulitica. In u 1936 si spostò cù a republica durante a Guerra Civile in Spagna, induve scontru studienti cumunisti. Ancu s'è a morte di u so babbu in u 1937 hà lasciatu à Oppenheimer una fortuna chì li hà permessu di subsidià l'urganisazioni antifasciste, a tragica sofferenza di Joseph Stalin à i scientisti russi l'hà purtatu à rinunzià i so ligami cù u Partitu Cumunistu - ùn hà mai veramente unitu à u partitu. u stessu tempu hà rinfurzatu una filusufìa demucratica liberale in questu.

Dopu à l'invasione di a Pulonia da a Germania nazista in u 1939, i fisici Albert Einstein, Leo Szilard è Eugene Wigner avvirtenu u guvernu americanu di u periculu chì minacciava tutta l'umanità se i nazisti eranu i primi à custruisce a bomba nucleare. Oppenheimer hà cuminciatu à circà un prucessu per a siparazione di l'uraniu-235 da l'uraniu naturali è a determinazione di a massa critica di uraniu necessariu per fà una tale bomba. In l'aostu di u 1942, l'Armata di i Stati Uniti hè stata data a rispunsabilità di urganizà i sforzi di i fisici britannichi è americani per circà una manera d'utilizà l'energia nucleare per scopi militari.U Progettu Manhattan Oppenheimer hè statu urdinatu per custruisce è gestisce un laboratoriu per rializà stu compitu. In u 1943 hà chjamatu u pianu di Los Alamos, vicinu à Santa Fe, New Mexico.

Per ragioni chì ùn sò micca stati chjarificati, Oppenheimer hà iniziatu discussioni cù l'agenti di sicurità militari in u 1942, chì hà risultatu in l'implicazione chì alcuni di i so amichi è cunniscenza eranu agenti di u guvernu sovieticu. Questu hà purtatu à u licenziamentu di un amicu persunale in a facultà di l'Università di California. In una audienza di sicurità in u 1954, hà descrittu a so cuntribuzione à questi dibattiti cum'è "una pila di bugie".

U sforzu cumminatu di scentifichi eminenti in Los Alamos hà risultatu in a prima splusione nucleare u 16 di lugliu di u 1945, in Trinity Site in Alamogordo vicinu, New Mexico, dopu à a rendizione di a Germania. In uttrovi di u stessu annu, Oppenheimer dimissioni da u so postu. Diventa presidente in u 1947. Sirviziu cum'è l'Istitutu di Studi Avanzati è cum'è presidente di u Cumitatu Cunsigliu Generale da u 1947 à u 1952. In uttrovi 1949, a Cummissione di l'Energia Atomica s'oppone à u sviluppu di a bomba d'idrogenu.

U 21 di dicembre di u 1953, un rapportu di sicurezza militare sfavore hè statu presentatu contru à ellu, è hè statu accusatu di cullaburazione cù i cumunisti in u passatu, ritardatu i nomi di l'agenti sovietici, è oppone à a custruzzione di a bomba d'idrogenu. Une audience de sécurité l'a déclaré non coupable de trahison, mais a régné qu'il ne devait pas avoir accès aux secrets militaires. In u risultatu, u so cuntrattu cum'è cunsultante à a Cummissione di l'Energia Atomica hè statu annullatu. A Federazione di Scientisti Americani hà subitu subitu nantu à a difesa, prutestendu u prucessu. Oppenheimer hè statu fattu u simbulu in u mondu sanu di u scientist chì era vittima di una caccia di streghe mentre cercava di risolve i prublemi murali derivanti da a scuperta scientifica. Passò l'ultimi anni di a so vita à sviluppà idee nantu à a relazione trà a scienza è a sucetà.

In u 1963, u presidente Lyndon B. Johnson hà prisentatu à Oppenheimer u Premiu Enrico Fermi di a Cummissione di l'Energia Atomica. Oppenheimer si ritirò da l'Istitutu di Studi Avanzati in u 1966 è hè mortu di cancru di a gola l'annu dopu. In u 2014, 60 anni dopu à a causa chì hà finitu in modu efficace a carriera di Oppenheimer, u Dipartimentu di l'Energia hà publicatu a trascrizione completa declassificata di u prucessu. Mentre a maiò parte di i ditaglii eranu digià cunnisciuti, u materiale di novu liberatu hà rinforzatu i pretensioni di lealtà di Oppenheimer è rinfurzatu a percepzione chì un scienziatu brillanti hè statu umiliatu da un cocktail burocraticu di ghjilosu prufessiunale è maccartismu.