I travagliadori di a ferrovia si sò uniti à a greva in Francia

I Ferroviari si sò ancu uniti à a greva in Francia : à partesi d'oghje, i travagliadori ferroviari participanu ancu à i grevi chì sò stati urganizati per prutestà a riforma di u dirittu di u travagliu in Francia è sparghje in tuttu u paese.
A partesi d'oghje, i ferruviari participanu ancu à e greve, urganizate per prutestà a riforma di u dirittu di u travagliu in Francia è sparse in tuttu u paese. A causa di a carenza di carburante in u paese per via di a greva di i travagliadori di a raffineria, a ghjente hà preferitu a ferrovia per u trasportu in l'ultime settimane.
I grevi contr'à i cambiamenti chì u guvernu vole fà in a lege di l'impieghi si sò sparsi à u settore di u trasportu prima. A participazione di i travagliadori ferroviari in questu trasportu paralizatu in u paese. In parechje regioni, i treni anu riduciutu u so serviziu. I piloti di l'Air France anu decisu di participà à attacchi prolongati. U fattu chì l'azzioni chì anu participatu da un totale di 360 sindicati anu affettatu ancu i servizii di treni, Metro di Parigi è i voli d'aviò prima di l'Euro 2016, face chì l'autorità pensanu à sfondate.
Sendilar pensa chì i grevi, chì sò cuminciati u 10 di ghjugnu è cumincianu pocu prima di u campionatu di football di l'Euro 2016 di un mesi, seranu efficaci in a retirazzione di u guvernu da u prugettu.
Mentre chì i grevi cumincianu unu dopu à l'altru affettanu negativamente a vita di u paese, anu ancu colpi forti à l'ecunumia di u paese. I gruppi di protesta chì bloccanu l'accessu à e raffinerie di petroliu anu riesciutu à avè segni "senza benzina" aperti in numerosi stazioni di benzina disattivendu a consegna di benzina à e stazioni di benzina.
I travagliadori si sò rivolti in Francia dopu chì u guvernu hà annunziatu chì cambiassi a "legge di u travagliu" senza un votu parlamentariu. I sindacati principali di u paese, l'urganisazioni prufessiunali è i studienti anu decisu di prutestà è di greva. I travagliadori sustenenu chì a lege aumenterà i licenziamenti, aumenterà l'ore di travagliu è riduce i salarii per l'ora extra.
LAVARIARI CONTRA L'ALLARGA DI L'ORA DI LAVORO
U novu prugettu di lege, chì include cambiamenti cumplessi in quantu à i travagliadori è i patroni, quasi sfida à i travagliadori. In u prugettu; Mentre l'ore di travagliu di ogni ghjornu hè aumentatu da 10 ore à 12, l'ore minimu di l'impiegati part-time sò ridotti da 24 ore à settimana. I patroni seranu datu u dirittu di pagà menu per l'overtime, mentre chì l'impiegati chì dumandanu cambiamenti in u so cuntrattu di u travagliu ponu esse licenziati. Inoltre, i patroni avaranu piena autorità per aumentà l'ore di travagliu di i travagliadori è riduce i so salari.
Intantu, mentre chì a Cunfederazione Generale di i Sindicati (CGT) guida i grevi, hè ancu u scopu di e critiche da u presidente François Hollande. CGT hà più di 720 mila membri. I grevi sò soprattuttu cuncentrati in porti, raffinerie di petroliu è ferrovie.
U secretariu di u bilanciu di u Statu francese, Christian Eckert, hà dichjaratu ch'ellu hè sempre prestu per determinà cumplettamente i danni causati da i grevi à l'ecunumia, è chì i danni causati à l'ecunumia da i 5 grandi centri di raffineria, chì anu solu disturbatu a so attività, era intornu. 40-45 milioni d'euros à settimana.
PURA DI SETTEMBRE
Sicondu l'analisi di a BBC, u periodu più impurtante per i muvimenti suciali in Francia hè settembre, indipendendu da quale hè u putere. Questu hè u mese quandu u populu di lugliu (quelli chì partenu in vacanze in lugliu) è l'Augustisti (chì partenu in vacanze d'aostu) infine tornanu in cità, tornanu à u travagliu, e scole sò aperte è tutti l'insatisfatti sò espressi da i sindicati. I grevi giganti, manifestazioni, marchje si facenu in settembre.
Duranti l'anni 1980, i travagliadori, i funziunarii, i ritirati, i studienti, i prufessori, decisi à difende i so diritti in a Francia, sempre più liberale è capitalista, si versanu in carrughju, paralizendu a vita.
I francesi chjamanu stu periodu "rentrée sociale" (vale à dì, a casa suciale), è l'accordu hè di solitu ghjuntu à u puntu mediu. I manifestanti volenu prutege 100, u guvernu prupone 50 in una nova fattura, da 75 ognunu hà da andà in casa.
PAESI BASSI: Ùn possu micca retrocede
Sicondu l'analisi in quistione, l'uppusizione suciale hè assai dinamica quandu i partiti di diritta sò in u putere, dopu à tuttu, postu chì i mutori di st'uppusizione sò l'urganisazioni non governamentali, in particulare i sindicati è l'associi studianti, chì si ponenu nantu à u manca, vale à dì, sò un pocu stunatu ogni volta chì a "manca" sustene mentre in l'uppusizione vene à u putere, ma sta cumpiacenza ùn dura micca longu.
Appena i diritti di quelli chì sustenenu venenu à u putere, l'urganisazione chì vedenu i so diritti investiti cumincianu à erode immediatamente tornanu à i so primi posti. I sindicati cumincianu greve, i carrughji sò cuparti di bandiere, è u malaise sociale (disturbi suciali) torna visibile.
In l'ultimi anni, a situazione hè stata un pocu sfarente, perchè u dirittu in u periodu di Nicolas Sarkozy hà dannatu cusì i diritti suciali acquistati; U Partitu Sucialista, ghjuntu à u putere cù l'elezzione di François Hollande à u presidente in u 2012, liscia a radicalisimu di l'urganisazioni di l'uppusizione suciale.
L'uppusizione civile, chì hè diventata visibile in marzu di u 2016, ùn era micca u pruduttu di l'urganisazione, ma di i studienti di u liceu è di l'università, a maiò parte di i quali ùn eranu micca pulitichi. U mutivu perchè a strada hà pigliatu a parolla è l'instrumentu era u novu prugettu chì hè ghjuntu à l'agenda in u frivaru, chì regula a vita di u travagliu chjamatu dopu à 37 anni d'urìggini maroccu Myriam El Khomri, Ministru di u travagliu.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*