Quante ferrovie sò state custruite in u periodu Atatürk

oghje in a storia, u 13 di ghjennaghju di u 1931 ataturk, 4 di e ferrovie in malatya
oghje in a storia, u 13 di ghjennaghju di u 1931 ataturk, 4 di e ferrovie in malatya

Quante ferrovie sò state custruite durante u periodu Atatürk: In ghjennaghju di u 1924, u Primu Ministru İsmet İnönü hà definitu a ferrovia cum'è un mezzu di l'indipendenza cusì: "Signuri, avemu una pulitica avà. Esiste in una forma funziunale, libera da ogni tipu di malu ochju è fantasmi. Lasciami spiegà questu in duie parolle. Per custruì un centimetru di ferrovia in più in u paese u più prestu pussibule, per qualsiasi modu è da quale..

A storia di a ferrovia in Turchia hà cuminciatu cù a custruzzione di a linea Izmir-Aydin di 1856 km da una cumpagnia britannica in u 130, è poi cuntinuò cù a rete ferroviaria chì si stende da Rumeli, Anatolia è da quì à Bagdad à u Hejaz. In l'ultimi anni di u statu ottomanu, a reta di ferrovia tutale hà righjuntu 8,619 km. E linee ferroviarie eranu:

  • Rumeli Railways 2383 km linea normale
  • Ferrovia Anatolia-Baghdad 2424 km linea normale
  • İzmir Town è a so estensione 695 km linea normale
  • İzmir Aydın è i so rami 610 km linea normale
  • Sam Hama è a so estensione 498 km linea stretta è normale
  • Jaffa Gerusalemme 86 km linea regulare
  • Bursa Mudanya 42 km linea stretta
  • Ankara Yahşihan 80 km linea stretta

Di e ferrovie ottomane, chì totalizavanu 8.619 km, a reta di ferrovia in i cunfini di Turchia era 4.112 km. Siccomu a maiò parte di e linee sò state custruite in u quadru di e cuncessioni datu à l'imprese straniere, i diritti di u funziunamentu eranu ancu in manu di sti cumpagnie. Ci era un totale di 2182 km di linee ferroviarie chì appartenenu à cumpagnie straniere. E linee rimanenti eranu sottu à l'amministrazione di u statu.

E linee ferroviarie nantu à e fruntiere di Turchia da l'Imperu Ottumanu à u periodu Republicanu eranu i seguenti:

  • Anatolian Line Normal (1.435) 1032 km
  • Baghdad Line Normal (1.435) 966 km
  • Linea Adana-Mersin Normale (1.435) 68 km
  • Izmir-Town Line Normal (1.435) 703 km
  • Izmir-Aydin Linea Normale (1.435) 609 km
  • Ferroviari orientali Normale (1.435 337) XNUMX km
  • Linea Mudanya-Bursa Stretta (1.050) 41 km
  • Linea Erzurum-Sarıkamış Stretta (0.750) 124 km

Sti linee, custruite da cumpagnie straniere è chì si stendenu da i porti à i zoni interni, sò state custruite per scopi cummirciali. A linea Izmir-Kasaba era usata per ghjunghje à Afyon da Izmir, è a linea di branca à Bandırma via Soma. A linea İzmir-Aydın, invece, si stende da Denizli è Dinar à Eğridir. A linea anatolica, invece, arrivava à Ankara è Konya via Eskişehir. A linea di Baghdad, chì partia da Konya, passava per Adana à l'Iraq. E ferrovie orientali furnissi ancu a cunnessione di u paese cù l'Europa. Eccettu per a linea ferroviaria Erzurum-Sarıkamış-Border, chì restava da i Russi, ùn ci era micca ferrovia in l'est di Ankara.

In i primi periodi di a Republica, e ferrovie eranu vedute cum'è un prublema impurtante di u paese è sò state pigliate in seriu cù u mottu "un inch more now". In ghjennaghju di u 1924, u diputatu capu İsmet İnönü hà definitu a ferrovia cum'è un mezzu d'indipendenza cusì: "Signuri, avemu una pulitica avà. Esiste in una forma funziunale, libera da ogni tipu di malu ochju è fantasmi. Lasciami spiegà questu in duie parolle. Custruì un centimetru di ferrovia in più in u paese u più prestu pussibule, per qualsiasi modu è da quale. Trè quarti di u nostru paese hè senza veìculu, avà. Avà, hè statu un mezzu per assicurà a nostra indipendenza interna è esterna.

İsmet İnönü parla à l'apertura di a ferrovia Ankara-Kayseri-Sivas. (Sivas)

Di novu in u stessu annu, Mustafa Kemal sprimà l'impurtanza di a custruzzione di a ferrovia cù espressioni simili cum'è seguitu; "U principiu di creà un unicu span di carica in u paese per ogni modu, ma micca stà daretu per un ghjornu, ùn importa ciò chì a situazione. hè, hè cumplettamente adattatu à u veru bisognu di a nazione ".

I mutivi di a pulitica ferroviaria di l'amministratori republicani eranu di ghjunghje à i centri di produzzione è di risorse naturali, di stabilisce una cunnessione cù i centri di produzzione è di cunsumu, in particulare cù i porti, per assicurà u sviluppu ecunomicu di u paese è per assicurà a sicurezza naziunale prevenendu u disordine in u paese. u livante di u paese.

Ci era ancu una grande bisognu di stabilisce una cunnessione trà Ankara, u centru puliticu di u paese, è altre cità impurtanti. E ferrovie custruite per questu scopu miranu à cunnette l'Anatolia Centrale, l'Anatolia Orientale è u Sudeste à Ankara. Cù sta pulitica, Kayseri in 1927, Sivas in 1930, Malatya in 1931, Niğde in 1933, Elazığ in 1934, Diyarbakır in 1935 è Erzurum in 1939 sò stati cunnessi à a reta ferroviaria. I linii principali custruiti in stu periodu eranu; Ankara- Kayseri-Sivas, Sivas-Erzurum, Samsun- Kalın (Sivas), Irmak-Filyos (linea di carbone Zonguldak), Adana-Fevzipaşa-Diyarbakır (linea di rame), Sivas-Çetinkaya (linea di ferru).

Cù a custruzzione di novi linee ferroviarie, 1923 4112 km di ferrovie sò stati aghjuntu à a linea ferroviaria, chì era 1938 km in u 2.815, da u 341.599.424. Cusì, 6.927 lire sò stati spesi è a lunghezza tutale di a ferrovia righjunghji XNUMX km.

A pulitica ferroviaria hà inizialmente previstu a ricostruzione. A causa di insufficienze finanziarie, ùn era micca vulsutu naziunalizà e ferrovie tenute da cumpagnie straniere. In ogni casu, u 22 d'aprile di u 1924, a Gran Assemblea Naziunale Turca hà decisu di cumprà a linea Anatolian. Cusì, a pulitica di naziunalisazione di e ferrovie si n'andò cù a pulitica di custruzzione. I sforzi di naziunalisazione, chì cuminciaru cù l'acquistu di a linea ferroviaria anatolica in u 1928, acceleranu soprattuttu in l'anni 1930. A ferrovia di 3387 km di cumpagnie straniere hè stata compru per 42.515.486 lire è naziunalizata.

source:
İsmail Yıldırım, Una panoramica di a pulitica ferroviaria di l'era Atatürk
Y. Sezai Tezel, Storia Ecunomica di l'Era Republicana 1923-1950

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*