Prughjettu Chester

Prughjettu Chester: A ferrovia, unu di i più grandi simboli di a Rivuluzione Industriale, intrì in l'Imperu Ottumanu prima di parechje innovazioni.
A prima ferrovia in i cunfini di l'Imperu Ottumanu hè stata custruita trà Alessandria è Cairo in Egittu cù l'incuragimentu di i britannichi. A prima ferrovia chì culligava l'Imperu Ottumanu à l'Auropa hè stata messa in opera in l'estiu di u 1888. E Ferrovie Orientali, partendu da a fruntiera austriaca è si estendenu per Belgradu, Nis, Sofia è Edirne finu à Istanbul, avà cunnessu direttamente a capitale ottomana à Londra via Vienna, Parigi, Berlinu è Calais.
U trasportu hà sempre servitu per a standardizazione culturale, ecunomica, pulitica è militare in e regioni in cui và.
In l'Imperu Ottumanu, in questu periodu quandu e ribellioni cuminciaru è u paese debilitatu, u trasportu era vistu cum'è a funzione più efficace è primaria per l'amministratori di l'Imperu Ottumanu, in più di tutte queste caratteristiche è effetti, per "assicurà l'unità territuriale".
U 90% di l'investimentu in e ferrovie ottomane era straneru è a più grande parte di sta capitale appartene à a Francia. Inoltre, a cumpetenza tecnica necessaria per a custruzzione hè stata ottenuta interamente da l'Europa.
Quandu a Prima Guerra Munniali finì, unu di i primi atti di i stati vittoriosi era di disarmà l'armata turca è catturà a linea ferroviaria esistente.
U Prughjettu Chester copre e cuncessioni chì un gruppu sottu à a dirigenza di u Rear Admiral americanu Colby Mitchell Chester cerca di ottene in parechji spazii, in particulare in a custruzzione è l'operazione di ferrovie in Anatolia.
U Gruppu Chester hà purtatu prima stu prughjettu à u guvernu stabilitu dopu à a rivoluzione Young Turk di u 1908 in u periodu 1914 - 1908. U prugettu, chì ùn pudia esse realizatu com'è u risultatu di i negoziati è i studii preliminari, hè stata chjusa per un tempu cù u scoppiu di a Prima Guerra Munniali. In l'anni dopu, u destinatariu di u prugettu era u novu Guvernu Kemalist di Turchia, chì era ghjustu stabilitu trà u 1 è u 1922.
Sicondu u Prughjettu di Chester, a cumpagnia di u gruppu (Ottoman - American Development Company), chì serà u cuncessionariu, ùn hà micca alcunu km. circa 4.400 km in Anatolia senza garanzia o carica. longa ferrovia, è trè porti nantu à e coste di u Mediterraniu è di u Mari Neru. In cambiu, averia u dirittu di operà i so porti è tutte e risorse minerali esistenti è esse truvate in una striscia di 40 chilometri à ogni latu di queste linee per 99 anni.
I ferrovii da esse stallati seranu 1.435 m di larghezza, in forma di una sola linea nurmale, è un terrenu suffirenziu serà lasciatu per una seconda linea per esse stallata vicinu à questu in u futuru. U percorsu di e ferrovie era custituitu da e seguenti linee;
1. Sivas - Harput- Ergani - Diyarbakır - Bitlis (da u sudu o u nordu di u Lavu Van) - Van
2. Harput - Ovariu
3. (Parte da un puntu nantu à a sezione Diyarbakır - Bitlis di a Linea 1) Mosul - Kirkuk - Süleymaniye . (Inoltre, novi linee sò state aghjunte à queste cun un cuntrattu supplementu)
4. Samsun - Havza - Amasya - Zile - Sivas
5. Musaköy - (nantu à a 4th Line) - Ankara
6. Çaltı (nantu à a linea 1) - Erzurum - Doğubeyazıt (cunfini cù l'Iran)
7. Pikric o Aşkale (nantu à a Linea 6) - Costa di u Mari Neru (probabilmente Trabzon)
8. Hacışefaatli (nantu à a Linea 5) - Kayseri - Ulukışla
A cumpagnia avia da custruisce dui porti separati nantu à a costa di u Mari Neru, unu in Samsun. Puderia ancu custruisce un portu in Yumurtalık, nantu à a costa mediterranea, per copre u costu di a custruzzione stessu.

In ritornu, se u guvernu turcu vulia, puderia naziunalizà e linee principali dopu à 30 anni paghendu per ellu. Dopu à l'anni 99 di l'accordu scadutu, tutte e facilità chì a cumpagnia avia custruitu è ​​operatu finu à quellu tempu seranu naturalmente trasferiti à u statu.
A caratteristica più impressiunanti di l'accordu di cuncessione era chì u dirittu di funziunamentu di tutte e risorse sotterranee (minerali, acqua minerale, oliu, etc.) esistenti o chì si trovanu in u futuru nantu à una strada tutale di 40 km da i dui lati di e linee hè stata data. à a cumpagnia di cuncessione per 99 anni. Inoltre, a cumpagnia avaristi u privilegiu di stabilisce ogni tipu di piante di trasfurmazioni minerali. Ogni tipu di cunvenzioni legali, finanziarii è amministrativi furnite à a cumpagnia in a custruzzione è l'operazione di ferrovie è porti (cum'è l'immunità fiscale in l'impurtazioni è l'acquisti domestici, è a liberazione di a terra) s'applicava ancu à l'estrazione è u funziunamentu di u metro. risorse.
Dà à a cumpagnia u dirittu di estrae è di processà tutte e risorse sotterranee in una zona di 20 km da i dui lati di e linee induve passeranu e ferrovie, hà aghjustatu una dimensione completamente diversa à u prugettu chè era solu un prughjettu di ferrovia; Oliu.
U Prughjettu Chester includeu assai cuncessioni separati, cumpresi i cuntratti di custruzzione stimati chì necessitanu $ 200 milioni à $ 300 milioni in valore monetariu à u mumentu, è l'operazione di $ 10 miliardi di mine è altre risorse naturali.
Rapporti cunfidenziale di investigazioni geologiche da i britannichi, tedeschi, francesi è altri gruppi nantu à i terri coperti da a cuncessione di Chester rivelanu chì questi terreni cuntenenu petroliu, ramu, oru, platinu, argentu, ferru, piombo, zincu, stagnu, mercuriu, cobalt. magnesiu, nichel, antimoniu, carbone è Si diceva chì era riccu in sali. Hè stata calculata chì e pruvince di Van è Mosul avianu un putenziale di petroliu di 8 miliardi di barili, è chì a minera di ramu Ergani avia 200 milioni di tunnellate di minerale di ramu di alta qualità.
Hè dettu chì in u scopu di stu prughjettu di cuncessione, Arthur Chester hà ancu preparatu un prughjettu per stabilisce una nova cità nantu à a collina à u suduvestu di Ankara è aghjunghje una mappa di a cità. In u scopu di stu prughjettu, seranu custruiti edifici di u guvernu, strade, strade è marciapiedi di a cità, i parchi seranu aperti, assai acqua serà purtata à a cità, e rete di l'electricità è di l'illuminazione seranu stabilite, tramvii è linee telefoniche. esse stabilitu. Ci saria dui tunel sottu à ogni carrughju, unu d’issi tunnelli seria per i fognari, l’altru per l’electricità, i fili telegrafichi è telefunichi, è un lavu artificiale si custruiria in mezu à a cità.
U Guvernu Turcu hà pigliatu una decisione chì hà surprisatu u mondu dandu a cuncessione dumandata da l'accordu firmatu ufficialmente u 29 d'aprile di u 1923 à u Prughjettu Chester, chì hè statu discutitu è ​​vutatu in a Gran Assemblea Naziunale Turca.
U guvernu americanu, invece, s'hè ritenutu di dà un sustegnu diplomaticu à stu prughjettu da u principiu, malgradu tutte e dumande di u Gruppu Chester, è ancu s'ellu u Prughjettu Chester hè statu ufficialmente accettatu da u Guvernu di Ankara, ùn hà micca intenzione di sustene. stu prughjettu ufficialmente. Ci era dui motivi per questu. Unu di i mutivi era chì u Gruppu di Chester, chì hà da esse realizatu u prugettu, ùn hà micca finitu di i cunflitti internu chì anu dapoi anni, è a seconda ragione era a pressione esercitata nantu à u Guvernu Americanu da un altru Gruppu Americanu, chì avia un ochju nantu à Mosul Petroleum, in cuuperazione cù TPC. Inoltre, u guvernu americanu hà pensatu à mantene a pulitica di "porta aperta" implementata in u mondu sanu.
L'uppusizione internaziunale, chì principia mentre i negoziati eranu sempre in corso, s'intensifica cù a ratificazione di l'accordu. Perchè i privilegii di custruzzione di parechje ferrovie chì eranu previsti per esse custruitu in l'accordu firmatu sò stati dati à altri gruppi durante u Periudu Ottumanu: Russia, Germania, Francia è Gran Bretagna dichjaravanu chì anu patitu perditi materiali per via di u cuntrattu di Chester.
Intantu, u guvernu GNAT cuntinueghja intensamente i so negoziati in Lausanne, micca solu cù i Grechi chì anu attaccatu l'Anatolia è sò stati scunfitti, ma ancu cù i stati chì anu scunfittu l'Imperu Ottumanu in a Prima Guerra Munniali.
I debiti ottomani, a fruntiera turca-greca, u Strettu, Mosul, e minurità è i capitulazioni sò stati discututi in i negoziati di Lausanne chì cuminciaru u 20 di nuvembre di u 1922. Nisun accordu pò esse ghjuntu annantu à l'abulizione di e capitulazioni, l'evacuazione di Istanbul è Mosul.
I negoziati, chì cumincianu di novu cù cuncessioni mutuali trà i partiti u 23 d'aprile di u 1923, cuntinueghjanu finu à u 24 di lugliu di u 1923, è stu prucessu hà risultatu in a firma di u Trattatu di Pace di Lausanne.
Cù u Trattatu di Lausanne, chì ricunnosce un Statu turcu indipindenti in e fruntiere di u Pattu Naziunale, i partiti ghjunghjenu à un accordu nantu à ogni tema, salvu u prublema di Mosul.
L'accordu di cuncessione firmatu trà a Gran Assemblea Naziunale Turca è u Gruppu Chester u 29 d'aprile di u 1923 hè statu annullatu da u Guvernu Turcu in dicembre 1923 perchè u Guvernu Americanu ùn hà micca abbracciatu u prugettu è u Guvernu di Ankara chjamò constantemente a cumpagnia per l'implementazione di u prughjettu, ma ùn ci era micca sviluppu in quantu à a custruzzione, informatu à l'autorità.
U Cunsigliu di a Società di e Nazioni hà fattu a decisione prevista in favore di l'Inghilterra in dicembre 1925. Mosul restò in Iraq à a cundizione di esse sottu mandatu britannicu per 25 anni.
In u risultatu, u Prughjettu Chester restava un prughjettu è ùn pudia esse implementatu. U mutivu perchè u prugettu ùn hè statu implementatu hè in certi fonti; Dopu chì stu prughjettu hè stata utilizata da i Kemalisti in Lausanne per guadagnà u sustegnu americanu è mette a pressione nantu à l'Europeani, hà cessatu di avè una funzione; Hè dichjaratu cum'è l'impossibilità di implementazione in a nova era duminata da u metudu di standardizazione Eurocentric - mudernu.

Ancu s'è u Prughjettu di Chester pare esse un prughjettu di ferrovia, hè abbastanza rimarchevule in quantu à palesa a lotta di i stati imperialisti nantu à u territoriu di a regione, cunziddi u periodu in u quale hè statu pruvatu à esse implementatu.

Nukhet Isikoglu

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*