Viaghjà à a storia cù u museu in a Stazione Ferroviaria di Erzurum

Viaghjà in a storia cù u museu in a Stazione Ferroviaria di Erzurum: Quelli chì visitanu u museu in a Stazione Ferroviaria di Erzurum di a Republica di Turchia State Railways (TCDD) facenu un viaghju in a storia cù ricordi.

I ricordi bianchi di u trenu neru sò tenuti vivu in u museu, da e campane chì anu annunziatu l'arrivu di u trenu à a stazione in i tempi chì a tecnulugia ùn era ancu sviluppata, à i lampi di gas utilizati per illuminà a sala d'attesa mentre aspittàvanu l'ora di partenza di u trenu, à i telefoni di campu di i britannichi di l'anni 1900, è à u bar à l'internu di u materasso, unu di i cinque opere raru di u periodu Republica.

In a so dichjarazione à u currispundente di l'AA, u direttore di l'affari Yunus Yeşilyurt hà dettu ch'elli eranu fieri d'ospitu opere chì mettenu in luce a storia è cuntenenu ricordi in u museu creatu da u travagliu di u persunale di a ferrovia.

Dichjarà chì u so scopu hè di mantene vivi i ricordi bianchi di u trenu neru da u passatu à u presente, Yeşilyurt hà dettu: "Ci sò circa 350 pezzi di artefatti storichi in u nostru museu. Tutti sò quì grazia à i sforzi di u persunale di a ferrovia. U nostru scopu hè di dimustrà da induve venenu e ferrovie in Turchia è di cullà i ricordi bianchi di u trenu neru sottu un tettu. "Per assicurà chì e persone trovanu un souvenir di elli stessi trà quelli rari opere quandu visitanu quì", disse.

Yeşilyurt hà dichjaratu chì quelli chì anu visitatu u museu anu capitu da e note chì anu scrittu in i so ghjurnali chì ùn vulianu micca esce ancu per un pocu tempu.

Dichjarà chì u museu di e ferrovie hè liberu è apertu à tutti, Yeşilyurt hà dettu:

"U museu di a ferrovia hè statu creatu interamente per u risultatu di i sforzi di u persunale. Ci sò circa 350 pezzi di artefatti rari in u museu. I materiali utilizati in e ferrovie in l'ultimi anni fermanu intactu quì, senza alcuna usura. In u nostru museu, ci sò sacchetti di pelle chì sò usati per purtà a currispundenza ufficiale è i soldi trà e cità, vechji telefoni utilizati in a cumunicazione, campane per informà i passageri chì u trenu era ghjuntu prima di adattà à a tecnulugia, è lampi antichi usati per illuminà a sala d'attesa prima di l'electricità. . U nostru scopu maiò hè di dimustrà da induve sò vinuti i ferrovie in Turchia in u museu, chì s'assumiglia à un tunnel di u tempu da u passatu à u futuru.

Yeşilyurt hà dettu chì quelli chì visitanu u museu più volenu vede u colchju, chì hè unu di i 5 opere rari di u periodu di a Republica.

Yeşilyurt hà dichjaratu chì u Şıltin hè statu datu perchè l'edificiu di a stazione hè statu messu in opera in u 1939 è chì u so solu desideriu era di trasfiriri sti ricordi à e generazioni future.

"I nostri citadini partenu da quì soddisfatti. Piglianu un viaghju in a nustalgia o un viaghju in u passatu. U colchju in u nostru museu, chì data di u 1939, hè unu di i manufatti più interessanti. U colchju datu cum'è un souvenir di a ceremonia d'apertura hè ancu una di e 5 opere rare di u periodu di a Republica. U nostru solu scopu hè di trasfiriri sti travaglii à e generazioni future. Ci sò dialoghi assai interessanti arregistrati da i nostri citadini in u nostru libru d'ospiti. Viaghjanu à u passatu trasmettendu i so sentimenti internu. Perchè ci sò tutti i ricordi quì, da l'assistenza sanitaria mai aduprata à i medicini cunsirvati in scatuli in l'anni 1900, chì ùn sò ancu pruduciuti in fabbriche, à i piatti originali, forchetta è cucchiara usati in i ristoranti di treni, à l'orologi TCDD originali. In u passatu, a ghjente aspittava sempre i so amati in a stazione di treni è hà sperimentatu diversi ricordi durante questa attesa. "Quelli chì venenu quì trovanu avà i so amati trà quelli ricordi".

Yeşilyurt hà dichjaratu chì ci sò telefuni storichi in u museu chì ùn sò micca in i musei di a direzzione regiunale di Telekom, è hà dettu: "U nostru Manager Regionale di Türk Telekom hà manifestatu a so sorpresa quandu hà visitatu quì, dicendu" avete telefoni storichi chì ùn avemu micca. '". In fatti, hè veramente. "Ùn aghju micca vistu un esempiu in ogni altru locu di i telefoni di campu di fabbricazione britannica da u 1919 è u 1930 in u museu", disse.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*