Quale hè Celal Sengor?

Quale hè Celal Sengor
Quale hè Celal Sengor

Ali Mehmet Celâl Şengör (natu 24 March 1955) hè un accademicu è geologu turcu. Hè natu in Istanbul cum'è u zitellu di una famiglia di immigrati rumeliani.

Şengör hè un membru di l'Accademia Naziunale di Scienze di i Stati Uniti, a Società Filosofica Americana è l'Accademia Russa di Scienze. Hè u sicondu prufissore turcu elettu à l'Academia Russa di Scienze dopu Mehmet Fuat Köprülü. Şengör hè stata premiata a Medaglia Gustav Steinmann da a Società Geologica Tedesca. Şengör, chì hà travagliatu cum'è prufissore visitante in Francia, u Regnu Unitu, l'Austria è i Stati Uniti, hè diventatu famosu per i so studii in geologia, in particulare in i campi di a scienza strutturale di a terra è a tettonica. In u 1988, hà ricevutu un dutturatu onorariu di scienza da a Facultà di Scienze di l'Università di Neuchâtel. Şengör hè statu accettatu à l'Academia Europaea in u 1990 è diventa un membru currispundente di u Serviziu Geologicu Austriacu in u stessu annu, è un membru onorariu di a Società Geologica Austriaca in u 1991. Hà vintu ancu u Premiu di l'Era di l'Informazione di u Ministeru di a Cultura in u 1991. In u 1992, diventò prufissore à l'Università Tecnica di Istanbul, Facultà di Mining, Dipartimentu di Geologia Generale.

Şengör hà datu a so ultima cunferenza à l'Università Tecnica di Istanbul u 23 di marzu di u 2022 è si ritirò u 24 di marzu di u 2022.

Cuminciò a so educazione in a scola primaria di Şişli Terakki High School, ma hè statu espulsu da a scola in a 5a scola per insultà u so maestru. In seguitu, hè statu iscrittu in Bayezid Primary School è hà finitu a scola primaria. Ancu s'ellu hà pigliatu l'esami di e scole private dopu avè finitu a scola primaria, ùn pudia vince alcunu di elli, è sicondu Şengör, intrì in Işık High School Secondary cù un torpedo. Dopu avè finitu u liceu in Işık, hà passatu l'esami di Robert College in u 1969. Hè graduatu in 1973 cù u GPA più bassu pussibule di a media D. Dopu avè graduatu da Robert College, andò in America. Cuminciò a so educazione universitaria à l'Università di Houston in u 1972, ma per via di a bassa qualità di a scola secondu Şengör, si trasfirìu in Albany dopu à 2,5 anni (1976). Hà finitu u dipartimentu di geologia in l'Università Statale di New York in Albany in 1978. Hà finitu u so maestru in a listessa università in u 1979 cù a so tesi intitulata "Geometry and Kinematics of Continental Deformation in Zones of Collision: Examples from Central Europe and Eastern Mediterranean". Trè anni dopu (3) hà ricevutu u dutturatu da a listessa scola cù a so tesi di dutturatu intitulata "A geologia di a zona di u Passu di l'Albula, a Svizzera orientale in u so ambientu Tethyan: factor paleo-tethyan in apertura neo-tethyan".

carriera accademica
In u 1981, hà cuminciatu à travaglià cum'è assistente in u dipartimentu di geologia generale in a Facultà di Mining di l'Università Tecnica di Istanbul. Hà ricevutu u Premiu Presidenziale di a Società Geologica di Londra in 1984 è u Premiu di Scienza TUBITAK in 1986. In u stessu annu, diventò un prufissore assuciatu in u Dipartimentu di Geologia Generale in a Facultà di Mining di l'Università Tecnica di Istanbul. En 1988, il a reçu un doctorat honoris causa en sciences (Docteur ès sciences honoris causa) de la Faculté des sciences de l'Université de Neuchâtel. Hè statu accettatu à l'Academia Europaea in u 1990 è diventa u primu membru turcu di a sucietà. Diventa un membru currispundente di u Serviziu Geologicu Austriacu in u stessu annu, è un membru onorariu di a Società Geologica Austriaca in u 1991. Di novu in u 1991, hà vintu u "premiu di l'età di l'informazione" di u Ministeru di a Cultura.

In u 1992, hè statu prumuvutu à prufessore in u Dipartimentu di Geologia Generale in a Facultà di Mining di l'Università Tecnica di Istanbul. In u 1993, diventò u più ghjovanu membru fundatore di l'Accademia Turca di Scienze è hè statu elettu à u cunsigliu di l'accademia. In u stessu annu, diventò membru di u Cunsigliu di Scienza TÜBİTAK. In u 1994, hè statu elettu membru di l'Academia Russa di Scienze Naturali è un membru onorariu di e società geologica francese è americanu. Hè statu ancu premiatu a Medaglia Rammal da a Società Francese di Fisica è a Fundazione École Normale Supérieure. Şengör a reçu le grand prix (Prix Lutaud) en géosciences de l'Académie française des sciences en 1997. In u maghju di u 1998, Şengör hà ottenutu una cattedra à u Collège de France cum'è prufissore visitatore. Quì hà datu una cunferenza nantu à « A cuntribuzione di i geologi francesi à u sviluppu di a tettonica in u XIXmu seculu » è riceve a medaglia di u Collège de France u 19 di maghju di u 28. In u 1998, a Società Geologica di Londra li hà attribuitu a Medaglia Bigsby. In April 1999, divintò u primu Turcu à esse elettu cum'è un membru straneru di l'Accademia Naziunale di Scienze di i Stati Uniti. Hè u sicondu Turcu à esse elettu à l'Academia Russa di Scienze dopu à Fuad Köprülü. Hè statu ancu elettu cum'è membru di l'Accademia Leopoldina di i Ricercatori di a Natura in u 2000.

Şengör hè famosu per i so studii in geologia, in particulare in geologia strutturale è tettonica. Hà revelatu l'effettu di cuntinenti striscia nantu à a struttura di cinture di muntagna è scupertu un cuntinente striscia, chì chjamò u cuntinente Cimmerian. Hà revelatu a struttura geologica di l'Asia Centrale è risolviu u prublema di cumu a collisione cuntinente-cuntinente hà affettatu i paesi di fronte. Inseme cù Yücel Yılmaz, hà scrittu un articulu chì evaluava u postu di Turchia in a tettonica di i platti è diventò un classicu di citazione. Hà publicatu 6 libri, 175 articuli scientifichi, 137 abstracts of papers, parechji articuli di scienza pupulare, dui libri nantu à a storia è a filusufìa, è quasi 300 saggi nantu à a geologia è a tectonica. Şengör, chì hè un membru di l'accademia di scienze di l'USA, Russia, Europa è Germania, hà 1826 articuli publicati è 12658 riferimenti sò stati fatti à questi articuli. Quelli chì apparsu in a colonna "Zümrütten Akisler" in a rivista Cumhuriyet Bilim Teknik trà 1997-1998 sò stati publicati cum'è un libru da Yapı Kredi Publications in 1999 sottu u titulu "Zümrütname".

Şengör, chì hè statu un prufissore visitante in Francia, u Regnu Unitu, l'Austria è i Stati Uniti, hà travagliatu in Oxford (cù a Royal Society Research Fellowship) in u Regnu Unitu, l'Istitutu di Tecnulugia di California (cum'è Moore Distinguished Scholar) in i Stati Uniti è à u Collège de France.Era prufessore visitatore à l'Università di Salzburgu Lodron-Paris in Austria. Şengör hà ancu travagliatu cum'è editore, editore assuciatu è membru di u cunsigliu editoriale in parechje riviste internaziunali.

Ancu Celal Şengör dichjara ch'ellu cunnosce un livellu avanzatu di inglese, francese è alimanu; Hà dettu ancu chì puderia leghje Olandese, talianu, portughese, spagnolu è turcu ottomanu.

In un video apparsu u 16 di settembre di u 2021, "Un studiente mio s'hè arrabbiatu tantu; Aghju alzatu a so gonna, aghju sbattutu u culo. Questu horrificatu. L'aghju guardatu cusì. Aghju dettu, fighjate, u vostru babbu hà fattu questu? M'hà dettu chì ancu u mo babbu ùn hà micca fattu questu. Eh, aghju dettu, era incompletu, avà hè cumpletu ". Queste dichjarazioni di Şengör sò state ripresentate da u publicu cum'è fastidiu. U so studiente ùn hà micca avutu alcuna lagnanza publica. U rettore di l'Università Tecnica di Istanbul hà annunziatu chì hà lanciatu una investigazione amministrativa contr'à Şengör. In u risultatu di l'inchiesta fatta da l'Università Tecnica d'Istanbul, hè statu decisu chì ùn ci era micca mutivu per impone una penalità amministrativa. Şengör si ritirò da l'ITU u 23 di marzu di u 2022 per via di l'età.

Şengör hè famosu per i so studii in geologia, in particulare geologia strutturale è tettonica. 17 libri, 262 articuli scientifichi, 217 abstracts of papers, 74 articuli scientifichi populari nantu à questu sughjettu; Hà publicatu 13 libri populari nantu à a storia è a filusufìa è più di 500 saggi. Quelli chì apparsu in a colonna "Zümrütten Akisler" in a rivista Cumhuriyet Bilim Teknik trà 1997-1998 sò stati publicati in un libru sottu u titulu di Zümrütname in 1999 da Yapı Kredi Culture and Art Publications. In u 2003, u so secondu libru di saggi hè publicatu cù u titulu di Emerald Mirror. A so storia di vita hè stata publicata sottu u titulu di A Scientist's Adventure in the River Conversation Series di Türkiye İş Bankası Culture Publications in 2010. Şengör hà ancu travagliatu cum'è editore, editore assuciatu è membru di u cunsigliu editoriale in parechje riviste internaziunali.

Şengör hà scupertu una terra sfarente di i cuntinenti di u periodu Tethys è l'hà chjamatu Cuntinente Cimmeriu.

Famiglia
Şengör hà maritatu cù Oya Maltepe in u 1986. U so unicu figliolu, HC Asım Şengör, hè natu in u 1989.

curiosità geologia
Cume u so interessu in a geologia hà iniziatu hè spiegatu in u libru intitulatu "A Scientist's Adventure", è Şengör "Aghju cuminciatu à amassi a geologia da a ghjovana età, vale à dì da u ghjornu chì aghju lettu u Viaghju di Jules Verne à u Centru di a Terra. Aghju appena leghje Vintimila leghe sottu u mare. Dopu avè lettu ancu, aghju pensatu à mè stessu: "Essa un omu significa esse cum'è Jules Verne u descriva". Jules Verne m'hà fattu amare a geologia ... ". In una entrevista, hà dettu chì hà più di 30.000 XNUMX libri in a so biblioteca.

Situazione di salute
Celal Şengör hè statu diagnosticatu cù Asperger lieve è u descriva cù queste parolle: "Sò ancu una persona diagnosticata cun Asperger lieve. È aghju ringraziatu per sta funzione. Se ùn eru micca autisticu, ùn averia micca ottenutu u successu ch'e aghju ottenutu in a scienza ".

credenza religiosa
Celal Şengör hà dichjaratu parechje volte in i prugrammi chì assiste chì hè un ateu.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*