Quale hè Pierre Loti ?

quale hè pierre loti
quale hè pierre loti

Pierre Loti, vero nome Louis Marie Julien Viaud (14 ghjennaghju 1850 - 10 ghjugnu 1923), hè statu un rumanzu francese. Sicondu certi fonti, u nome di Pierre Loti hè statu datu à l'autore durante i so anni di studiente ; Sicondu alcune fonti, si dice chì hè stata data da nativi tahitiani durante a so spidizioni in Oceania in u 1867. "Loti" hè u nome di una fiore esotica chì cresce in i climi esotici.

Hè natu in Rochefort, in Francia, in u 1850, u più chjucu di una famiglia Protestante. Entra in a marina francese à l'età di 17 anni. Dopu avè finitu a so educazione navale, divintò un capitanu in u 1881 è hè statu prumuvutu à u rangu di culunellu in l'anni dopu. Truvatu in u Mediu Oriente è u Far East. Cum'è un uffiziale di a marina, hà avutu l'uccasioni di cunnosce a cultura straniera ch'ellu parlava in i so rumanzi visitendu parechji lochi. In seguitu hà riflettutu nantu à e so sperienze è osservazioni durante questi viaghji in i so libri.

Dopu a publicazione di u so primu rumanzu, Aziyadé (Aziyade), chì hà datu rùbbriche da a Turchia ottomana in u 1879, hà publicatu Mariage de Loti (Le nozze di Lotini) in u 1878 è Pécheur d'Islande'la (Piscadori islandese) in u 1886. . Loti divintò un scrittore ben cunnisciutu in u circondu literariu. In l'anni dopu, un libru era publicatu ogni annu è i so libri eranu leghjiti da grande massa. Il fut élu à l'Académie française en 1891 et reçut la Légion d'honneur en 1910. Pierre Loti, scrittore impressionista, avia una lingua assai simplice. Stu impressionismu in a literatura hà ancu influinzatu assai in a so persunità. Espristendu una profonda disperazione, e so opere includenu u sintimu di a morte è l'amore. Inseme à tuttu stu dispramentu, hà riflettutu i so sintimi di cumpassione è di pietà versu l'umanità in i so opere.

Pierre Loti, chì hè statu in Istanbul parechje volte, hè ghjuntu à Istanbul per a prima volta in u 1876 cum'è ufficiale cumissioni in una nave francese. Loti hè stata influenzata da u modu di vita ottomane è hà dimustratu sta influenza in parechji di i so travagli. Hè quì ch'ellu hà scontru a donna chì hà datu u so nome à u so rumanzu Aziyadé. Hà campatu in Eyüpsultan quandu era in Istanbul. Admirendu Istanbul, Pierre Loti s'hè sempre qualificatu cum'è un amicu turcu.

Criticandu e pulitiche occidentali cù u so libru La Turquie Agonisante (Agonisante Turchia), chì hà scrittu in u 1913, Loti hè ghjuntu in Turchia cum'è un invitatu statale in u stessu annu, hè statu accoltu cù una grande cerimonia à Tophane Pier è hè stata ospitata da Sultan Reşat in u palazzu. Sempre hà difesu i Turchi contr'à l'Auropa in a Guerra Balcanica, a Prima Guerra Munniali è a più tardi invasione di l'Anatolia. Loti hà guadagnatu a simpatia di u populu turcu sustenendu a resistenza in Anatolia durante a Lotta Naziunale è criticendu duramente u so paese, a Francia occupante. Tant’è chì, u 4 d’ottobre di u 1921, a Grande Assemblea Naziunale di Turchia mandò una lettera à Pierre Loti sprimendu a so gratitudine. Inoltre, Pierre Loti hè statu accettatu cum'è "Citizen Onorariu di a Cità d'Istanbul" in u 1920 è una sucità chjamata dopu à ellu hè stata stabilita.[4] In seguitu, una strada di Divanyolu in Istanbul hè stata chjamata "Pierre Loti Caddesi" è una casa di caffè in Eyüp hè stata chjamata "Cafè Pierre Loti". Oghje, a muntagna induve si trova stu caffè hè ancu cunnisciuta cum'è Pierre Loti Hill. Inoltre, a funivia Eyüp-Piyerloti, custruita per ghjunghje à sta collina, hè chjamata dopu à Loti. U liceu francese Pierre Loti, chì hè statu stabilitu in Istanbul-Beyoğlu in u 1942, hè statu chjamatu dopu à ellu.

Esse u primu à cummentà

lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu.


*